marți, 4 septembrie 2018

Pe simezele clujene - Antroposemne




Arta plastică contemporană românească 


Dorel Petrehuș 


Muzeul de Artă Cluj - Napoca 


6 - 23 septembrie 2018





    Muzeul de Artă Cluj-Napoca organizează, în perioada 6 – 23 septembrie 2018, expoziţia personală Antroposemne cu lucrări de pictură şi obiect semnate de artistul Dorel Petrehuș.
    Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 6 septembrie 2018, de la ora 18:00, în Sălile de Expoziţii Temporare (parter) ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca, în prezenţa artistului şi a invitaţilor săi. Din partea muzeului va face oficiile de gazdă Florin Gherasim, muzeograf, curatorul expoziţiei.
    Artist cu obârşii maramureşene, Dorel Petrehuş s-a născut în data de 19 februarie 1957 în localitatea Dumbrava, de lângă Târgu Lăpuş. A studiat arta la liceul din Baia Mare şi apoi la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, fiind absolvent al secţiei pictură, promoţia 1982. Printre profesorii care i-au înrâurit evoluţia artistică şi cărora le poartă o amintire recunoscătoare se numără: Teodor Botiş, Abodi Nagy Béla, Mircea Vremir şi alţii.     
    După absolvire s-a stabilit în oraşul Negreşti-Oaş din judeţul Satu Mare, unde, de zeci de ani, desfăşoară o rodnică activitate de muzeograf şi artist plastic.
    Începând cu anul debutului, 1980, lucrările din atelier au luat, de-a lungul timpului, calea expoziţiilor personale sau de grup găzduite de galerii şi muzee din ţară (Cluj, Bucureşti, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Negreşti), dar şi de pe alte meleaguri: Ungaria, Polonia, Franţa, Austria, Germania, Republica Moldova. 
    Un merit deosebit al pictorului Dorel Petrehuş este că se numără printre cei şapte artişti fondatori ai Festivalului Bunavestire care, din 1987, se desfăşoară la Negreşti-Oaş, neîntrerupt, la fiecare început de primăvară. Actuala expoziţie reprezintă revenirea, după mulţi ani, a artistului, cu un proiect personal, în faţa publicului clujean, iar prezenţa acestor lucrări pe simezele Muzeului de Artă Cluj-Napoca, oraşul studenţiei artistice, înseamnă şi recunoaşterea unui suiş, a unui efort creator de o viaţă.
    Referirile exegeţilor la adresa domniei sale (printre care se numără și Corneliu Antim, Felicia Grigorescu, George Vulturescu, Ioan Marchiş, Mihai Plămădeală, Tiberiu Alexa, Magda Cârneci, Negoiţă Lăptoiu) subliniază vitalitatea şi prospeţimea unei creaţii care, în timp, nu şi-a pierdut seva, ci, dimpotrivă, a căpătat consistenţa unei opera omnia. (F.G.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu