vineri, 13 octombrie 2017

Între leagăn și mormânt: vârstele vieții în iconografie




Conferințele de joi 


Cristina Bogdan 


Muzeul Municipiului București 


19 octombrie 2017





    Muzeul Municipiului București vă invită în ziua de joi, 19 octombrie 2017, ora 18:30, la conferința Între leagăn și mormânt: vârstele vieții în iconografie, susținută de Cristina Bogdan la Palatul Suțu.
    Problema etapelor pe care le străbatem de-a lungul vieții și a caracteristicilor asociate lor i-a preocupat pe filosofi, medici sau literați încă din antichitate, vârsta fiind, pe de o parte, semnul indiscutabil al condiției perisabile a omului, iar, pe de altă parte, elementul capabil să apropie ființa umană (cu ritmul devenirii ei) de ritmurile cosmice.
    În funcție de autorul urmat, vârstele vieții se înscriu într-un model cu 3, 4, 5, 6, 7 sau 12 etape, dar un fapt rămâne constant subliniat: acela că omul trebuie să se comporte în conformitate cu vârsta lui, pentru a nu perturba ordinea lumii în care se înscrie. Altfel spus, fiecare treaptă existențială reprezintă un soi de prag al creșterii sau al descreșterii, cu atitudini, comportamente și un modus vivendi bine precizate.
    Răspândite în Europa occidentală în secolele XVIII-XIX, gravurile înfățișând Vârstele vieții ies din sfera artei academice pentru a pătrunde în cea a imageriei populare și își pierd treptat dimensiunea religioasă, pentru a-și întări latura socială. Mesajul lor devine explicit, acccentuând valorile specifice asociate masculinului și, respectiv, femininului: reușita socială a bărbatului și, respectiv, împlinirea în familie (prin maternitate) a femeii.
Frumusețea imaginilor rezidă în caracterul lor paradoxal: pe de o parte, avem de-a face cu o segmentare a vieții în cicluri sau praguri care mărginesc (cel mai frecvent) câte 10 ani, pe de altă parte, scena reunește într-un spațiu al simultaneității momente aparținând unei cronologii a individului, deci unei succesivități.
    În iconografia românească și bulgărească din veacurile XVIII-XIX, succesiunea etapelor existențiale a fost transpusă în secvența Roții vieții, figurată cel mai frecvent în conformitate cu prescripțiile erminiei lui Dionisie din Furna, din capitolul intitulat Viața cea deșartă a lumii acesteia.
    Cristina Bogdan este conferențiar universitar dr. în cadrul Departamentului de Științe aleComunicării din Facultatea de Litere a Universității din București, unde susține cursuri și seminare de istoria culturii și a mentalităților, antropologie culturală, antropologie urbană și studii de gen. Cercetează de aproape două decenii iconografia Morții din spațiul românesc șieuropean, desfășurând nenumărate anchete de teren în țară și în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română și franceză și a semnat două lucrări de autor, construite în jurul temelor thanatologice: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016, și IMAGO MORTIS în cultura română veche (secolele XVII-XIX), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002. Face parte din două importante asociații europene de profil (Association for the Study of Death &Society și Danses Macabres d’Europe) și a organizat mai multe conferințe internaționale pe teme de istorie culturală
Coordonatorul Conferințelor de joi: Cătălin D. Constantin
Intrarea: 10 lei. În preț este inclusă vizitarea expozițiilor de la Palatul Suțu, 
în termen de 30 de zile.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu