Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane

Biblioteca Națională a României 

București 

18 septembrie - 19 octombrie 2017

    În perioada 18 septembrie – 19 octombrie 2017, Biblioteca Naţională propune publicului expoziţia Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane.

    Peste 100 de artişti români prestigioşi expun lucrări inspirate din iconografia creştină, realizate în tehnici consacrate în perioada medievală (bizantină, romanică şi gotică): frescă, mozaic, vitraliu, tapiserie, ceramică, sticlă, metal, grafică, pictură, sculptură etc.

    Organizată în cadrul Salonului Naţional de Artă Medievală, cu ocazia Zilelor Bucureştiului (19-25 septembrie) şi a Nocturnei Bibliotecilor, ediţia a VIII-a (29 septembrie), expoziţia Ipostaze Medievale – Interferenţe C@rte ProPatrimoniu – Revalorificări contemporane va fi deschisă la Biblioteca Naţională a României în spaţiile AvanGarden, Symposium și Euforia – parter.

Intrarea este liberă.          

Curator: pictorul Marin Răducu, bibliotecar – Biblioteca Naţională a României.

   În cadrul vernisajului desfăşurat miercuri, 20 septembrie 2017, de la ora 15:00, va avea loc colocviul De ce iubim şi retrăim medievalul? la care participă: acad. Răzvan Theodorescu, criticii de artă Doina Mândru, Doina Păuleanu, Pavel Şuşară, Vladimir Bulat, Raluca Băloiu, Virgil Mocanu, Mihai Plămadeală şi Roxana Păsculescu; preotul Florin Şerbănescu, artiştii Petru Lucaci – Preşedinte al UAPR, Nicolae Sava, Gheorghe Anghel şi Gheorghe Dican. Moderatori: Florin Filip, expert patrimoniu UNESCO, şi Marius Tiţa, critic de artă.

   Colocviul De ce iubim retrăim medievalul? aduce în atenţie inepuizabila sursă a iconografiei creştine medievale, care a marcat şi influenţat, în secolele care au urmat, toate domeniile culturii europene. Adevărate opere de artă, cărţile manuscrise bizantine, romanice şi gotice (secolele IV-XIV) arată o mare vivacitate, fantezie, simţ al observaţiei şi pitorescului, atât prin decorativismul literelor, cât şi prin miniaturile care însoţesc textul, legătura cărţii fiind, la rându-i, gravată sau pictată uneori cu multă măiestrie. Evul Mediu este cel care a impus formatul de codex şi o nouă concepţie asupra paginii, aceasta devenind suport nu numai pentru text, ci şi pentru opera de artă (pictură, gravură). Prin excelenţă depozit de idei, cartea s-a dovedit a fi, astfel, o expresie a măiestriei meşteşugarului-artist, a nivelului atins de artele adiacente tiparului (gravura, arta legăturii şi a impresiunii în piele etc.), precum şi de artele majore (frescă, pictură, mozaic, vitraliu, sgrafitto, tapiserie, ceramică, prelucrarea lemnului, a pietrei, sticlei şi metalului), utilizate în perioada medievală în decorarea edificiilor.

Imensul patrimoniu iconografic medieval a fost valorificat şi reinterpretat, de-a lungul timpului, prin intermediul creaţiilor literare, plastice, muzicale, teatrale, cinematografice etc. În ultimele decenii, se poate observa un interes sporit pentru „revizitarea” evului de mijloc, prin ceremonii, ritualuri şi pelerinaje desfăşurate în vechile cetăţi europene, inclusiv româneşti (de la Sighişoara, Sibiu, Târgovişte, Râşnov etc.).

    Pe toată perioada de desfăşurare a expoziţiei, vor fi proiectate – pe fond muzical medieval – imagini ale unor documente (manuscrise, cărți vechi românești şi occidentale, ex-libris-uri, partituri etc.) din patrimoniul Bibliotecii Naţionale, precum şi imagini cu lucrările de artă din expoziţie.

 ***Biblioteca Naţională a României