vineri, 31 martie 2017

Așa cum a fost...cu Teo...




România de-altădată


Colecții și Colecționari 


Înscrisuri de toate felurile



În cele ce urmează vom face cunoștință cu un personaj care, la un moment dat,
a ocupat o funcție importantă.
O voi face prin intermediul unor documente prezentate în premieră
(ca tipologie).

T(h)eodor Marinescu 
s-a născut pe 28 septembrie 1922. 


16 august 1944.
Scrisoare expediată de către Helm Voicilă din București.
Pe când Teodor era sublocotenent la o companie de transmisiuni. 
Ținând cont de vârstă și de grad, am putea deduce că personajul nostru era
student sau absolvent de studii superioare.



Scrisoarea i-a parvenit, destul de târziu, pe 20 septembrie, 
pe când se afla la Gura Arieșului (azi în județul Alba).
Întârziere explicabilă, spun eu, prin evenimentele de la 23 August
petrecute îmtre timp.

După terminarea războiului îl regăsim pe Teodor angajat, ca funcționar, la
Direcția Economatului de la Societatea Anonimă pentru exploatarea minelor de 
carbuni Petroșani.


Carnet de credit la consum eliberat pe 20 august 1947.


Pentru cine nu știe (vezi și Dex-ul), economatul era un magazin prin care 
se aprovizionau, în principal, angajații unei întreprinderi.
Era vorba mai ales de produse de primă necesitate la prețuri, de regulă,
sub cele ale pieței. Într-o perioadă caracterizată de
mari lipsuri în mai toate domeniile. Fusese o secetă teribilă,
trebuia să plătim și datoriile de război către sovietici, speculă...  



Mai greu, dar putem distinge unele produse cu care s-a aprovizionat,
în perioada 20 august - 17 octombrie 1947:
unt, ulei, poplin (pânză), ciorapi...


Bon pentru zahăr anulat. 14 noiembrie 1947. 


La fel cum a pățit și un coleg de-al lui, Popescu Mircea.
Pe 27 octombrie 1947. Dar la slănină...

Nu peste mult timp...


Factură datată 15 iunie 1949.
Emitent: Magazinul de Stat Ferometal din strada Smârdan nr. 12, București.
Din "înscris" știm și unde locuia personajul nostru:
Strada Precupeții Vechi, nr. 7 (etaj I, ap. 3), București.
Dacă credeți că în acea perioadă era lesne de procurat un aragaz
(cu trei ochiuri Vlâhița) și un răcitor (tip Set) vă înșelați.
Dincolo de valoare, chiar trebuia să ai relații sau să fii cineva.
Puțină răbdare, vom afla răspunsul în curând...
Produse achitate în rate.


Operațiune care s-a făcut, aparent, prin Bilete la ordin. 
Întocmite în aceeași zi, adică pe 15 iunie 1949.
Pentru mărire, click pe imagine.


Spatele acestui document.
Am spus "aparent" pentru că mi se pare aproape de domeniul 
paranormalului ca în acel an să se folosească documente bancare
folosite în anii '30 și pe baza unei legi valabile de la 1 mai 1934... 
Eu îmi fac datoria și vi le prezint pe toate.











Chitanță pentru achitarea abonamentului radio, datată
15 octombrie 1949.


Dovadă datată 31 octombrie 1949.
Dacă avea aragaz, trebuia să aibă aprobare și pentru butelie.


Notă de livrare a buteliei, efectuată pe 9 noiembrie 1949.


Carnet de membru al Cooperativei de Consum Gloria, București.
Eliberat, probabil, undeva spre sfârșitul anului 1949.



Și iată și explicația căutată.
Teodor Marinescu figurează ca Director Adjunct la Agerpres 
- agenție de presă înființată pe 20 mai 1949 - 
Chiar trebuia să fii cineva de încredere să ocupi un post de conducere acolo.
Asta, eufemistic vorbind.
La numai 27 de ani... 


Antetul unui plic, parțial deteriorat 
(în care și-a păstrat documentele referitoare la aragaz)



Acum poate vă veți întreba ce-i mai trebuia unui director adjunct
să mai fie și membru al unei cooperative de consum.
Răspunsul este simplu. Era o altă formă de a te aproviziona cu unele 
produse alimentare deficitare în acele timpuri (1950 - 1952).  



Unt, ouă, caș, zahăr, fasole...



Atenție la punctul b)...


Mai departe, nu mai știu...

Final Frontier




Târg de carte SF & Fantasy


Centrul Cultural Casa Artelor, București


1 - 2 aprilie 2017





   Dragi prieteni, iată ce v-au pregătit partenerii noștri bookblog.ro la singurul târg de carte SF & Fantasy din România, ce va avea loc în week-end-ul 1-2 aprilie, la Centrul Cultural Casa Artelor:
- noutăți editoriale SF & Fantasy de la Nemira, Paladin, Corint, Millenium, Herg Benet, Tritonic, Crux Publishing, Tracus Arte
- romane polițiste în premieră, la târg, prin Crime Scene Press
- proiecția scurtmetrajului semnat Doina Ruști, în prezența autoarei
- board games de la Red Goblin și benzi desenate de la HAC!BD
- figurine printate 3D de la ResearchX.ro
- demonstrații de machiaj SF
- ateliere de astronomie și robotica, desen creativ și personaje anime.
    Deasemenea, veti avea ocazia să stati de vorbă cu invitatul special Dan Doboș și alți scriitori îndrăgiți precum: Horia Nicola Ursu, Liviu Szoke, Michael Haulică, Oliviu Crâznic, Marian Coman, Laura Ciobanu, George Arion sau Dănuț Ungureanu.

Personalități feminine ieșene în Primul Război Mondial




Muzeul Unirii 


Iași 


1 aprilie 2017







Ipostaze...pe simezele gălățene




Arta plastică contemporană românească


Ștefan Șerban


Galeriile de Artă Nicolae Mantu, Galați


3 aprilie 2017




Vernisaj: 3 aprilie 2017, ora 18:00.

Exponatul Lunii Aprilie




Muzeul Județean Teleorman 


Alexandria 


1 - 31 aprilie 2017





   Muzeul Judeţean Teleorman vă invită luni, 3 aprilie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii Aprilie.
   Pentru perioada 1 – 30 aprilie 2017, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de un Cleşte pentru zahăr.
   Cleştele pentru zahăr, ce face obiectul Exponatului Lunii, are forma de potcoavă având două braţe flexibile. Din profil fiecare braţ are forma unui picior de pasăre având în capăt o gheară de pasăre. Pe laterale şi pe partea curbată are decoraţiuni florale. Cleştele are lungimea de 10 cm, lăţimea de 2,5 cm şi grosimea de 0,1 cm şi este confecţionat din alpaca. Acesta servea la prinderea cuburilor de zahăr din zaharniţă. Cleştele datează de la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX şi nu este poansonat.
   În aproape orice casă din România găseam la începutul secolului trecut cleşti prntru zahăr şi pentru gheaţă. Pentru zahăr, pentru că la acea vreme se servea zahăr cubic la cafea sau ceai, cleşti pentru gheaţă pentru că nu se putea lua nimic fără un cubuleţ de gheaţă. Aceşti cleşti se vindeau de obicei, în cadrul seturilor de tacâmuri de 6, 12 sau 24 de persoane, însă puteau fi cumpăraţi şi separat. Marea lor majoritate a fost realizată din metal, existând însă şi cazuri în care cleştii au fost realizaţi din bachelită, celuloid, lemn sau os. Cei din metal au fost făcuţi preponderent din alpaca argintată sau argint.
   Mulţi cleşti care se găsesc la noi au fost importaţi din Germania, Franţa, Imperiul Austro-Ungar, Italia, Anglia şi, foarte rar, America. Aceştia au fost realizaţi de manufacturi sau bijutieri, caz în care au poansoane sau iniţiale de bijutieri. Există însă cleşti fără poansonare, făcuţi probabil în ateliere mai mici sau chiar de particulari, care sunt greu de depistat. Oricum aceste obiecte folositoare erau frumos cizelate, unele dintre ele fiind adevărate bijuterii.

Sala Dalles...




România de-altădată


Universitatea Populară București 


Colecții și Colecționari 


Înscrisuri de toate felurile




4 aprilie 1972.


5 aprilie 1972.

 

Caiet de cenzor




Lansare de carte 


Liliana Corobca 


Biblioteca Naționala a României, București


5 aprilie 2017





    IICCMER, în colaborare cu Biblioteca Națională a României, vă invită miercuri, 
5 aprilie 2017, de la ora 17:30, la evenimentul de lansare a volumului Caiet de cenzor de Liliana Corobca.
   Întreaga activitate a unui cenzor – meserie ingrată, despre care era interzis să vorbeşti – este rezumată în acest caiet-jurnal, ce dezvăluie nu doar structurile instituţiei cenzurii, ci şi viaţa de culise, cu frământările, revoltele şi culpabilizările celor care decideau soarta cărţilor. De profesie cititori şi vânători de greşeli ideologice, asaltaţi de sute de manuscrise, de termene drastice de predare şi sancţiuni ameninţătoare, cenzorii îşi pierd identitatea şi, măcinaţi adesea de nevroze şi alte boli, îşi caută vindecarea inclusiv prin scris. "Operele” lor – caietele de cenzor –, autocenzurate sau nu, trebuiau obligatoriu să dispara. Nu s-a păstrat niciun asemenea document în arhive, astfel încât Caietul de cenzor al Lilianei Corobca este reconstituit din cenuşa tuturor la un loc.
   La eveniment vor lua cuvântul Dan C. Mihăilescu, critic şi istoric literar, Magda Cârneci, poetă, critic de artă şi publicistă şi Radu Preda, Președinte executiv IICCMER (moderator).
   Lansarea are drept cadru expoziţia foto-documentară Comunismul în România, găzduită în sălile expoziționale ale Bibliotecii Naționale a României (Pergament, Scriptorium, Papirus – parter, aripa Dâmboviţa) până la finalul anului 2017.
Intrarea este liberă.

Cu NAVROM pe Dunăre




România de-altădată


Colecții și Colecționari


Înscrisuri de toate felurile





Mers...al navelor, pe Dunăre, valabil în perioada 1981 - 1982.