Muzeul Național al Țăranului Român vă invită vineri, 18
noiembrie 2016, de la ora 18:00, la sala foaier, la vernisajul expoziției de
pictură Căderea a artistei Nadia Ioan.
[…] Omul s-a revanșat față de atrocitate inventând un
domeniu al tragediei personale (sau colective), în care a fi înfrânt sau
degradat devine un semn de noblețe. Când Oedipus spune că „totul e bine”, el nu
mai poate anula toate dezastrele pe care le-a creat (el/Zeul?), și care
alcătuiesc nivelul deja acceptat al ororii. În schimb, propune lumii un mod de
a se instala în oroare care să îi confere acesteia și lui, care a acceptat-o,
statutul unei nobleți sufletești, pe care arta a transformat-o în grandoare.
Ieșită din acest sofism estetic, grandoarea modernă este un indicator al
atrocității pe care o acceptăm în mod natural, pentru că ne-am obișnuit cu ea
așa cum am colabora cu un complice […].
Bineînțeles că noi continuăm să fim conștienți de obiectul
care nu ne mai stârnește îngrijorare, și pe care ne-am deprins a-l trata
permisiv. Pierzând însă sfiala olimpianului consilier aulic, noi am pierdut un
soi de conștiență religioasă a originilor propriei noastre gândiri. De aceea
cădem. Deocamdată îmbrățișați. Oh, nu de îngeri! De mâinile înlănțuite ale
atrocității și grandorii.
Fragment din textul Atrocitate și grandoare, de Horia-Roman
Patapievici, (Catalogul expoziției Căderea – Nadia Ioan)
Nadia Ioan trăiește și lucrează în București. A absolvit
Universitatea Națională de Arte București, Facultatea de arte plastice, Secția
artă monumentală – restaurare-conservare. Din 2005 este șeful Departamentului
Muzeu – UNA și din 2007 este doctor în arte vizuale.
A avut o serie de expoziții personale dintre care cele mai
importante sunt: în 2013, Senzitiv I, Galerie Le Royal Monseau (hotel), Paris;
în 2012, Despre feminitate, Palatul Baroc - Muzeul de Arta Timișoara; în 2010,
Boudoir, Palatul Correr, Veneția, Italia; în 2001, AltEu 2, Palatul Brukenthal,
Sibiu; în 2000, AltEu 1, Muzeul Național al Literaturii Române, București, în
1998, TEATRUL CATOPTRIC, Galeria Etaj ¾, Teatrul Național, București; 1991,
1992, 1993, Jeune Peinture '91, Grand Palais, Paris; 1993, Alegoria iubirii,
spațiul expozițional ONU, Viena, Austria.
Deține numeroase lucrări în colecții particulare din: Paris,
Toulon, Hyeres, Deauville, Lille, Lyon, Marsillia, Nisa – Franța; Bruxelles –
Belgia; München, Köln, Berlin, Stuttgard, Düsseldorf, Essen – Germania; Milano,
Roma, Ravena, Porto Fino, Veneția – Italia; Organizația Națiunilor Unite din
Viena, Kaisersteinbruk – Austria; Moscova - Rusia; Ankara – Turcia; Toronto,
Montreal – Canada; București, Cluj, Timișoara – România.
A realiazat lucrari publice în 1979, Natura, tapiserie lână,
Institutul Francez din București; în 1981, Marea și pământul, mozaic ceramic,
Casa de cultură Slatina, România; în 1992, Catedrala, colaj textil, Ambasada
Belgiei la București; în 1995, Poarta, colaj textil, primăria Stuttgard,
Germania; în 1996, Răstignirea, ulei/pânză, catedrala Kaisersteinbruk, Viena,
Austria; în 1996, Vălul Veronicăi, ulei/pânză, catedrala Kaisersteinbruk,
Viena, Austria; în 2000, Oglinda, colaj hârtie/oglindă, primăria din Hyeres,
Franța; în 2001, Impresii mediteraneene, pictură, ulei/ pânză, primaria din
Hyeres, Franța; în 2005, Circul vieții, pictură monumentală, Hyeres, Franța.
Expoziția va putea fi vizitată la Sala Foaier, până pe 27
noiembrie 2016, de marți până duminică, între orele 10:00-18:00. Luni este închis.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu