Biblioteca Județeană ASTRA
Sibiu
25 octombrie - 15 noiembrie 2016
Parteneri: Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, Muzeul Naţional Brukenthal.
Curatori: dr. Toma-Cosmin Roman (Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu), dr. Bogdan Andriescu (Biblioteca Judeţeană ASTRA
Sibiu), Adrian Georgescu (Muzeul Naţional Brukenthal).
Expoziţia cu titlul Centenarul Primului Război Mondial.
Bătălia Sibiului (august- septembrie 1916), rod al colaborării dintre Academia
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu şi
Muzeul Naţional Brukenthal, aduce în prim plan, prin materialul expoziţional
etalat (publicaţii seriale, cărţi poştale, afişe, fotografii), aspecte
relevante privitoare la ultima bătălie pentru Sibiu.
Intrarea României în Marele Război, în noaptea de 14/27 –
15/28 august 1916, a determinat declanşarea operaţiunilor militare şi în jurul
Sibiului. Grupul de acoperire Lotru-Olt (care devine ulterior Corpul de Olt),
cu aproximativ 18.000 de oameni, a luat prin surprindere puţinele trupe de
graniţă austro-ungare. Misiunea trupelor române era aceea de a realiza o
pătrundere suficientă pentru asigurarea apărării în teritoriul cucerit şi
creării acelei perdele necesare în spatele căreia să se poată constitui marile
comandamente ale diviziilor române.
Misiunea Grupului Olt-Lotru a fost
considerată încheiată în seara zilei de 17/30 august 1916, creându-se astfel
premisele concentrării forţelor române ale Diviziilor 13 şi 23 Infanterie,
comandate de generalii Constantin Manolescu şi Matei Kastriş, şi pregătirea
etapei următoare a ofensivei spre Sibiu.
Între 18/31 august 1916 şi 12/25 septembrie 1916 forţele
române, dar şi cele germane şi austro-ungare, îşi consolidează poziţiile pentru
confruntarea preconizată. Sosirea în Transilvania a fostului şef al Statului
Major General German, generalul Erich von Falkenhayn, va duce la constituirea
Armatei a IX-a Germane şi pregătirea alertă a confruntării. Decizia acestuia de
a ataca trupele române la Sibiu a grăbit aducerea forţelor necesare în
apropierea oraşului, între 4/17 şi 12/25 septembrie 1916. Intenţia generalului
Falkenhayn era aceea de a înfrunta forţele române din jurul Sibiului şi de a le
rupe de cele aflate în jurul Braşovului, concomitent cu atacarea poziţiilor
româneşti din defileul Oltului. Astfel, armata română din jurul Sibiului
trebuia prinsă ca într-un cleşte. Planul îndrăzneţ al generalului Falkenhayn nu
a fost intuit de comandamentul Armatei I române, care se aştepta ca lovitura
principală să fie dată pe direcţia defileului Jiului. Nici Marele Cartier
General Român nu era îngrijorat de concentrarea de forţe în jurul Sibiului.
Bătălia Sibiului începe în dimineaţa zilei de 13/26
septembrie 1916, când preparativele necesare începerii ofensivei armatei
comandate de generalul Erich von Falkenhayn au fost încheiate. După o puternică
pregătire de artilerie, trupele Corpului 39 german au început ofensiva
împotriva armatei române pe întreg sectorul. De asemenea, grupul comandat de
generalul Schmettow, compus din elemente ale Diviziei 3 Cavalerie germană, a
reuşit să rupă legăturile dintre Corpul de Olt şi detaşamentul de la Lissa -
aflat în compunerea Armatei a II-a române - în zona Porumbacu de Jos –
Porumbacu de Sus. Luptele s-au desfăşurat până în seara zilei de 15/28 septembrie
1916 când, datorită superiorităţii numerice şi de dotare a trupelor germane,
situaţia Corpului de Olt a devenit critică.
Bătălia Sibiului s-a încheiat cu înfrângerea severă a
Corpului de Olt. Cu toate acestea, planul generalului Falkenhayn de a încercui
şi distruge trupele române nu a reuşit decât parţial, iar înfrângerea acestora
nu a reprezentat capitularea întregii armate române, care a pierdut la Sibiu
3000 soldaţi, luaţi prizonieri - aceştia au fost închişi la început în manejul
din actualul parc al Tineretului, iar apoi au fost transferaţi în lagăre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu