Muzeul Național al Țăranului Român
București
13 septembrie 2016
Muzeul Național al Țăranului Român vă invită marți, 13
septembrie 2016, de la ora 18:00, la conferința Brâncuși – Semnificațiile unei
revoluții.
Conferința va fi susținută de dr. Matei Stîrcea-Crăciun, la
Clubul Țăranului. Intrarea este liberă.
Opera brâncușiană gravitează în jurul a trei tripticuri de
lucrări ce decantează, fiecare, semnificațiile arhetipale ale condiției umane
și le expandează la scară planetară. Prin Cumințenia Pământului, Sărutul,
Rugăciune, realizate în 1907, Brâncuși rescrie legenda Facerii ca manifest
plastic al artei moderne, oferind o cheie de rezolvare la marile probleme
nesoluționate de Renaștere: egalitate între femeie și bărbat, împăcarea dintre
creștini și evrei, împăcarea dintre toate națiunile lumii. Nouă ani mai târziu,
în 1916, prin Madame Eugene Meeyer, Adam și Eva, Vrăjitoare, Brâncuși
conceptualizează în limbaj plastic o nouă definiţie a sculpturii. Sculptura
pentru el este, în principal, limbaj al materiei, nu limbaj al formei. Iar
apoi, în 1937, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără Sfârșit enunță
apoteotic, în registrul monumental, principiile unei arte universale, inspirată
de o o morală universală, drept fundament al unui nou început de civilizație.
Sculptorul a avut grijă să lase țării sale două din cele trei
tripticuri (1907, 1937) prin care inițiază curentul artistic, probabil cel mai
important al veacului 20, desemnabil ca simbolism hylesic (material), până
recent, insuficient conceptualizat din lipsă de metodă – ilustrat azi în țară
și în lume prin creațiile a cinci generații de artiști. (Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, Institutul de Antropologie Francisc J. Rainer,
Academia Română)
Prin acest eveniment, Muzeul Național al Țăranului Român
susține campania de subscripție publică pentru achiziționarea sculpturii
Cumințenia pământului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu