luni, 2 noiembrie 2015

Cetatea Brailei




Lansare de carte


Muzeul Tarii Fagarasului Valer Literat, Fagaras


5 noiembrie 2015





    Lucrarea și-a propus, pe trei mari secțiuni, să reconstituie cea mai mare și mai importantă cetate otomană din stânga Dunării de Jos, Cetatea Brăilei, din perspectivă istorică, dar și a evoluției arhitecturale – de la edificarea (ridicarea) sa, începută de turci în octombrie 1540, până la momentul demolării ei, în anii 1830-1831, o serie de vestigii ce îi aparțin rămânând sub nivelul de călcare de astăzi.
    Anexând Brăila în 1538, Suleiman Legiuitorul a ordonat și constituirea unei fortificații, începând cu 1540, dar care nu era gata în 1546. Amplasamentul și aspectul ei de început, precum și evenimentele prin care a trecut, i-au pricinuit modificări pe care am încercat să le identificăm, etapă cu etapă. Cunoaștem, pe cale documentară, cele trei asedii la care a fost supusă în secolul al XVI-lea, adică cel al lui Ioan Vodă cel Cumplit (mai 1574) și cele în care Mihai Viteazul prin Banul Manta a lovit în două rânduri – 1594 și 1595 – cetatea, reușind să o elibereze pentru scurtă vreme. Otomanii, revenind în cetate, o repară – refac zidurile ei distruse anterior. Un fapt ce a trebuit lămurit este dacă încă din secolul al XVI-lea, adică de la începutul ei, citadela (cetatea) beneficia și de o fortificație pentru așezarea civilă, așa cum se înțelege din unele relatări ale evenimentelor de mai sus. În veacul al XVII-lea, cetatea va fi lovită puternic, în 1659, de Mihnea al III-lea, domnul Țării Românești, care "o arde”, după relatarea lui Miron Costin, la momentul răscoalei sale contra Porții. Odată cu secolul al XVIII-lea, cetatea a fost amplificată, în sensul realizării unui val cu șanț și palisadă care a înconjurat așezarea civilă. Am analizat dacă aceste lucrări înseamnă un lucru nou sau ele doar reparau și eventual dezvoltau realități mai vechi. Lovitura puternică primită în 1810, la un veac după asediul din 1711, se poate "citi” în diferențele ce apar între planul austriac din 1790 și cel otoman din 1819, ultimul de dinaintea demolării ordonate de ruși. Reconstituirea cetăţii reclamă cunoaşterea unor documente de arhivă aflate la BOA – Arhiva Otomană de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia (T.C. Bașbakanlɩk Osmanlɩ Arșivi) – din Istanbul, ce au fost şi continuă să fie scoase la lumină, la fel cum investigaţiile arheologice de ultimă oră aduc importante lămuriri problematicii ridicate de o astfel de tentativă.
    Un alt segment al lucrării a identificat vestigiile rămase din Cetatea Brăilei, între care dețin un loc important Pulberăria nouă și hrubele cu caracter militar. Restaurarea acestora, a unora dintre ele, reprezintă o provocare dintre cele mai importante pentru edilii și locuitorii Brăilei.       Am încercat să identificăm acele suprafețe din aria vechii cetăți unde sunt posibile și reconstituiri ale elementelor dispărute, de exemplu ale bastioanelor, cel puțin la înfățișarea lor ultimă, de acum două veacuri (1819). Am beneficiat în acest demers de o nouă și importantă descoperire din zona de sud a ultimei fortificații: un acces către și dinspre ultimul bastion al fortificației (val – palisadă – șanț), cu mari șanse de a fi restaurată și astfel pusă în valoare.              Punerea în valoare va însemna un program ce va cuprinde restaurarea unor vestigii rămase din cetate (Pulberăria nouă, Poterna, Zidul IV – val și șanț cu palisadă; Acces – intrare – ieşire – spre bastionul extrem sudic) şi apoi valorificarea sa turistică și muzeistică.

     CD-ul include: 1. Planuri istorice; 2. Cetate – Hrube – Pulberărie; 3. Suprapunere cetate peste planul actual al Brăilei; 4.1. Plan machetă 1790; 4.2. Plan machetă 1819; 4.3. Plan machetă – reconstituire; 5. Traseu vizitare obiective Brăila; 6. Borne marcaj laser; 7. Panou afișaj.
    Lucrarea este un semnal de salvare, temelia unor proiecte viitoare, un instrument ştiinţific şi de promovare a celui mai fascinant brand turistic al Brăilei.

Pentru informaţii suplimentare:
Prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei Carol I, manager de proiect 0339.40.10.02, 0339.40.10.03

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu