Muzeul National Brukenthal
Sibiu
25 septembrie - 25 octombrie 2015
Expoziţia cu titlul Relaţii româno-franceze în Primul Război
Mondial (1914-1918), rod al colaborării dintre Muzeul Naţional Brukenthal,
Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu şi Academia Forţelor Terestre Nicolae
Bălcescu Sibiu, aduce în prim plan, prin materialul expoziţional etalat (piese
iconografice, publicaţii seriale, insigne, decoraţii, uniforme militare),
aspecte relevante privitoare la colaborarea militară româno-franceză, respectiv
la rolul major al Misiunii Militare Franceze - condusă de generalul
Henri-Mathias Berthelot - în instruirea şi dotarea armatei române, care a
reuşit astfel să facă faţă cu succes armatelor austro-germane, mult superioare
numeric şi tehnic, pe frontul din Moldova (Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz).
În urmă cu exact 135 de ani, se puneau bazele relaţiilor
diplomatice franco-române: la 20 februarie 1880 se deschidea legaţia română din
Paris, Mihail Kogălniceanu - fost prim-ministru şi ministru al afacerilor
externe române - devenind primul ministru plenipotenţiar al României la Paris
(5 august 1880).
Începutul secolului XX surprinde o Românie în majoritate
francofonă şi francofilă; de altfel, acest fapt era (re)cunoscut în Franţa,
Charles Drouhet afirmând următoarele: "Dacă există o ţară în care călătorul
francez nu se simte dezrădăcinat, aceasta este România” (Cultura franceză în
România, Minerva franceză, 1920).
Un moment deosebit al relaţiilor franco-române se
înregistrează în timpul primei conflagraţii mondiale (1914-1918), când, după
tratative îndelungate cu puterile Antantei - în cadrul cărora relaţiile
diplomatice cu Franţa au jucat un rol major - România a intrat în război de
partea acestora, în august 1916. Obiectivul era constituirea statului naţional
unitar român, prin alipirea provinciilor istorice româneşti la patria-mamă, în
special a Transilvaniei.
Momentul respectiv cădea cum nu se poate mai bine şi pentru
Franţa: prin ofensiva armatelor române în sud-estul Transilvaniei - care se
declanşase puţin după puternica ofensivă germană de la Verdun - frontul de vest
a fost descongestionat, o parte a trupelor germane, sub comanda mareşalului
Falkenhayn, fiind retrase de acolo şi relocate pe frontul românesc. Prin
aceasta, armata română a oferit un ajutor important, chiar dacă indirect,
armatei franceze, care, prin scăderea presiunii de pe propriul front, a reuşit
să oprească înaintarea germană spre vest, în interiorul spaţiului francez.
Sosită în ţară după înfrângerile suferite în timpul
campaniei din 1916, misiunea militară franceză a contribuit la organizarea
evacuării şi salvării resurselor armate. Misiunea a fost completată cu un mare
număr de ofiţeri şi tehnicieni din toate armele şi specialităţile: 277 de
ofiţeri, 37 piloţi şi observatori, 88 medici, farmacişti şi veterinari, 4
ofiţeri de marină şi 8 ofiţeri de intendenţă. Un număr de 1150 de grade
inferioare şi soldaţi, printre care numeroşi specialişti, completau misiunea.
Ofiţerii francezi au fost repartizaţi pe lângă toate comandamentele, ca
sfetnici şi instructori: pe lângă Marele Cartier General, corpuri de armată,
divizii, regimente de infanterie şi de artilerie grea. Generalul Berthelot a
fost secondat de generalul Pétin, şeful statului major al misiunii, de
generalul Vouillemain, inspectorul artileriei şi ajutorul său, colonelul
Laffont.
La 1 decembrie 1918, Regele Ferdinand şi Regina Maria, în
fruntea armatei române - alături de care se găseau trupele aliate, avându-l la
comandă pe generalul Berthelot - intrau triumfătoare în capitala României.
Oficialităţile statului român au căutat să-şi arate
recunoştinţa pentru serviciile aduse de acesta ţării. Astfel, prin Legea din
13/26 mai 1917, i s-a conferit titlul de Cetăţean de Onoare al României. Academia
Română l-a ales printre membrii săi de onoare. La propunerea mai multor
deputaţi, în fruntea cărora s-a aflat Nicolae Iorga, Parlamentul României a
votat la 24 octombrie 1922 legea prin care i-a fost donat generalului
Berthelot, în deplină proprietate, în mod irevocabil şi gratuit, un lot de
pământ cu casă (ferma din Fărcădinu de Jos, care dispunea de 173 de jugăre
cadastrale). Prin Decizia Ministerului de Interne din 4 iulie 1923, comuna
Fărcădinul Inferior (judeţul Hunedoara) primea denumirea de General
Berthelot. În anii care au urmat şi-a vizitat deseori proprietatea,
întâlnindu-se cu vechii prieteni.
Generalul Berthelot s-a stins din viaţă la 28 ianuarie 1931.
Prin testament, dispunea ca toată averea lăsată în România (sume de bani,
domeniul din comuna Berthelot) să treacă în posesia Academiei Române, o parte
din această avere urmând să fie întrebuinţată pentru acordarea de burse
studenţilor români care se şcoleau în Franţa.
Text oferit de curatorii expoziţiei:
Adrian Georgescu (Muzeul Naţional Brukenthal); dr. Bogdan
Andriescu (Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu); dr. Cosmin Roman (Academia
Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu Sibiu)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu