Din Saliste, in prag de primavara...

Romania de-altadata

Colectii si Colectionari

Cartofilie

"Draga mama si Didita,

De data aceasta mi se pare ca am avut mai mult noroc ca in alte calatorii

de felul acesta; atat drumul cat si cartiruirea aici s'au facut cu mai multa ordine 

ca de obicei si in conditiuni mult mai bune;

eu stau chiar la sora D-lui General Steflea, Dna Banciu.

Noi suntem ocupati toata ziua. Locurile sunt foarte frumoase si aerul

curat de munte; iarna este insa in toi pe aici; ninge toata ziua.

Salutari pentru toti. Va sarut. Puiu".

13 martie 1941. Saliste.

***

Regasim personaje din articolul: Din Balcic, cu mult dor !

(30 octombrie 2014)

Puiu - Ion Rosescu - este aviator iar sora lui, Didita, 

locuieste acum la Bucuresti, str. Vasile Lascar, nr. 192.

Context istoric

Generalul Ilie Steflea

   "La data de 22 iunie 1939, generalul Șteflea a fost numit subșef al Marelui Stat Major, stabilind (până la data de 31 august, același an) planul de mobilizare a Armatei Române și conducând activitatea revistei România Militară. La data de 23 august 1940 a fost numit șef de Stat Major al Armatei 1, după care, la 1 noiembrie 1940, devine secretar general al Ministerului Apărării Naționale.

    După înfrângerea rebeliunii legionare din ianuarie 1941 a fost numit comandant al Diviziei 3 infanterie, divizie cu care a participat alături de trupele germane în luptele pentru ocuparea Odessei. La data de 20 ianuarie 1942 a fost numit în funcția de șef al Marelui Stat Major, funcție pe care a ocupat-o până la căderea regimului Ion Antonescu la data de 23 august 1944."

Pentru cine nu cunoaste biografia acestui OM, inca un fragment din articolul

care ii este dedicat in ro.wikipedia.org:

   "După dezastrul de la Stalingrad din 1942, înțelegând că războiul este pierdut, și de teama unei încercări expansioniste ungare în Transilvania, care impunea prezența în România a unor forțe militare române capabile să o prevină, a început să saboteze planurile lui Ion Antonescu, reducând numărul efectivelor care urmau să fie trimise pe front.[7]. El s-a eschivat, cu ajutorul generalilor Socrat Mardari, Traian Borcescu și a colonelului Valerian Nestorescu, de a trimite pe front toată artileria diviziilor de dublură (diviziile 25, 26, 27, 31, 34 și 45 infanterie), jumătate din artileria diviziilor de munte, majoritatea artileriei grele și câte o baterie din fiecare divizie plecată pe front. În acest fel, a păstrat în țară circa 220.000 de soldați care ar fi urmat să ajungă în Stepa Calmucǎ, de lângă Stalingrad.

    A încercat să salveze trupele române din Crimeea înainte de intervenția în forță a armatei sovietice. Pentru a pune în aplicare această acțiune, a mers, cu acordul mareșalului Ion Antonescu, în Prusia Orientală, la Oberkommando der Wehrmacht (română Înaltul comandament al forțelor armate germane), însă Adolf Hitler a refuzat de fiecare dată propunerea generalului. Cu toate acestea, Ilie Șteflea a reușit să retragă din peninsulă circa 46.000 de soldați. La data de 23 aprilie 1944, el s-a opus mutării trupelor aflate pe Dealul Mare (de la sud de Iași) în nordul orașului), însă mutarea a fost aprobată de către Ion Antonescu. La 20 august 1944, trupele sovietice au rupt cu ușurință frontul nou creat la nord de Iași. La scurt timp după acest eveniment și în urma demisiei generalului Gheorghe Avramescu, Ilie Șteflea a fost pus la comanda Armatei 4 (23-31 august 1944).

    În urma retragerii de pe frontul românesc a 12 divizii germane, a pus la dispoziția generalului Constantin Sănătescu informații cu privire la situația trupelor germane din țară (Sănătescu era șeful grupului care pregătea trecerea României de partea Aliaților)."

***Multumiri dlui Calin Zborovski, stie dansul de ce...