Veșnicia satului românesc

Colecții și Colecționari

Nicolaie Stan

Galeriile de Artă Gheorghe Petrașcu, Tecuci

12 februarie 2014

    Miercuri, 12 februarie 2014, Galeriile de artă Gheorghe Petrașcu, au găzduit vernisajul expoziției filatelice intitulate cât se poate de semnificativ Veșnicia satului românesc. Țăranul, după cum se știe, este un semn al permanenței noastre pe acest pământ iar satul românesc, reprezintă, asa cum spune foarte plastic poetul, Veșnicia.

   Acest lucru, a ținut să-l demonstreze prin expoziția lui  colecționarul Nicolaie Stan din Liești. Este născut la 17 martie 1947 la Liești,  absolvent al promoției 1965 a Liceului nr. 1 Tecuci, azi CN Spiru Haret, unde a avut-o dirigintă pe profesoara Teodora Bostan. A absolvit  Facultatea mecanică a Institutului politehnic Gh. Asachi din Iași dar încă din anul 1958 s-a îndreptat spre filatelie pentru ca din anul 1990 să se aplece și asupra cartofiliei, colaborând și cu profesorul Ștefan Andronache.

   Acum, ne-au fost prezentate numai 190 din cele peste 5.000 de exponate, piese pentru care, de-a lungul timpului, a primit numeroase premii și diplome printre care Diploma de merit pentru întreaga activitate oferită de Asociația filatelică din Timișoara alături de cele de la Bistrița-Năsaud, Reșita, Constanța sau Expoziția Filatelică Națională despre Istoria Poștei Române din 2002 sau Diploma de onoare a orașului Sibiu.

  Manifestarea de față a fost deschisă de muzeograf Lucia Gologan care printre altele a spus: "Ne-am propus ca prin această expoziție să reușim, împreună cu autorul Nicolaie Stan, să sărbătorim țăranul român în general, fie ca el este agricultor, horticultor sau orice ar fi numai să aducem în prim plan figura acestuia. Domnul Stan, este prezent la noi, pentru a doua oară, prima reușind să ne surprindă total, aceasta venind și cu alte noutăți. Să nu uităm faptul că este și inginer, reușind să se afirme pe ambele domenii. Căutătorul de timbre și ilustrate depune o muncă destul de grea, istovitoare și mai ales, costisitoare. El face acest lucru în primul rând pentru a ne demonstra iubirea de sat, el fiind o fire blandă, reușind să-și păstreze <obiectele> cu mare sfințenie. Este un om cu principii clare asupra vieții, știe să ne spună și vorbe frumoase, din suflet, fiind cu adevărat un îndrăgostit de artă”.

   Filatelistul Nicolaie Stan ne mărturisește că aceasta este "O pasiune mistuitoare dar pe care o îndragesc enorm. De ce? Pentru că sunt un adevărat fiu al satului, pentru că sunt fiu de țăran român, cunosc satul în toate anotimpurile lui și peste tot  omul e în prim plan. Nu am surprins numai țărani români, ci și din alte locuri. Am ales, ca fiecare ilustrată să aibă alături, pe planșe, și câte o cugetare sau o vorbă înțeleaptă. Nu vreau să spun că pentru aceasta am muncit mult, pentru că am facut-o cu cea mai mare plăcere, vreau să menționez faptul că timbrele expuse sunt cele din perioada 1894-1940 , subliniind și faptul că multe din ele s-au mai și pierdut prin incendii și inundații. Doresc ca exponatele să fie vazute de cât mai mulți din tinerii de azi care vor să se documenteze în acest sens. Si nu uitați, țăranul va dăinui și va dispare doar atunci când nici omul nu va mai fi”.

   Moderatorul acțiunii, muzeograful Lucia Gologan, a invitat-o pe diriginta acestuia, profesoara Teodora Bostan, să spună câteva cuvinte, aceasta apreciindu-l pe autor din toate punctele de vedere, încheind:  "Îl felicit și pentru faptul că a reușit să îmbine cu succes atât ingineria cât și filatelia”, moment în care "actorul principal” i-a sărutat mâna și obrajii fostei profesoare.

   A urmat poetul Adrian Răcaru care a început prin a spune că "în exponatele de față  văd scrisul părinților și bunicilor mei”,  după care a citit o poezie proprie despre tărani. Poetul Dionisie Duma a  adresat felicitări pentru realizatorii acestei minunate expoziții, după care a citit poezia proprie Țăranii,  realizată în anul 1982.

   Profesorul Vasile Ghica a spus printre altele : "expoziția de față este un act de identitate al țăranului român, iar noi, avem nevoie de cât mai multe  acte de identitate”. Apoi,  profesorul ne-a citit câteva aforisme proprii remarcând "Exilul îndestulează stomacul, nu și spiritul”,  după care ne-a citit sensibila poezie Copiii de țărani scrisă de Adrian Păunescu în anul 1970, încheind cu aforismele  Țăranul se culcă flămând și se scoală dator și Țăranii acum mor de sete pentru că nu mai au după ce bea apă.

   Eleva Ioana Munteanu a interpretat în final o frumoasă Doină populară,  după care gazda și-a invitat oaspeții la o felie de cozonac, un suc, un ceai sau un vin fiert.

***tecuceanul.ro