Asa cum a fost

Romania de-altadata

Oameni care au trecut prin viata (II)

Colectii si Colectionari

Cartofilie

Mica mea poveste de aici incepe. Este vorba de un elev in clasa a V-a la 

Scoala primara de baieti nr.2 din Ploiesti. 

Pe nume Dumitrescu Virgil. 

"Pentru buna purtare si silinta la invatatura" a fost rasplatit nu numai printr-o diploma 

ci si prin carti...Daruri venite din partea Comitetului Scolar al Municipiului Ploesti (asa cum se scria in grafia vremii). O initiativa demna de toata lauda, cum imi place mie sa spun...

In anul urmator (1937/1938) tot silitor a fost dar a reusit sa obtina doar "Medalia de Argint".

In 1939 revine in fruntea clasei, cu media generala 9,10. 

Primul intre cei 25 de elevi promovati. 

Se observa la scrierea numelui un P. 

Important ca semnificatie, veti vedea in cele de mai jos...

Au trecut 9 ani...Intre timp a inceput si s-a incheiat un razboi, Romania este practic sub ocupatia sovietica care, pe langa seceta din anii '46-'47, provoaca o foamete teribila in tara. Au loc schimbari politico-sociale majore care afecteaza, profund, destinele a milioane de oameni. Comunistii ajunsesera la putere iar Regele abdicase.

Dumitrescu Virgil este incorporat la Bucuresti. La Compania de Soferi din Cotroceni.

Draga Taticule

   Afla ca sunt sanatos. Sunt incorporat la Grupul 2 Specialitati Moto Comp. Soferi. Cand i-mi scrii sa pui adresa asa. Sold. Dtrescu V. Grupul 2 Spec. Moto Comp. Soferi Cotroceni Buc. Aicea multe s'au schimbat, nu mai este armata din trecut. In chestia asta am multe sa-ti spun dar nu am asa loc mult cu alta ocazie o sa iti scriu mai amanuntit. Te rog sa ai grija de albine. Vremea e frumoasa hranestele ca sa fie multe la roit. Lucreaza cu atentie dale numai seara. Airiseste bine ramele ca sa nu omori puitul. Acopera bine stuful ca sa nu raceasca. Te sarut Valerica. 

   In coltul de sus, stanga mai este adaugat: Nu imi trebuie nimic. - 8 aprilie 1947. 

Asa dupa cum se vede destinatarul este Sandu Procopie. Caruia ii spune "tata" iar sotiei acestuia (Aurica) "mama". Probabil ca de aici si litera "P" din diploma prezentata mai sus. Tinand cont de numele diferite purtate Dumitrescu, respectiv Sandu, banuiesc ca este un copil adoptat, poate orfan. Nu am certitudinea dar probabilitatea este ridicata in ceea ce sustin.

Randurile sunt semnate "Valerica" desi la expeditor scrie "Virgil". Fac iarasi o presupunere: nu i-a placut niciodata acest prenume sau, poate, asa era obisnuit in copilarie sa fie strigat...

Interesanta este si observatia facuta despre situatia din armata...Si ea era implicata, chiar prioritar as spune, in transformarile pe care societatea romaneasca le resimtea. Era (si este) doar unul dintre "ministerele de forta"...La fel de interpretabila este si propozitia adaugata...Banuiesc ca asa era "ordinul" 
Data este scrisa gresit, de emotie, surescitare sau alt motiv, anul fiind de fapt 1948. Desi trecusera patru luni de la schimbarea de regim iata ca aceasta carte postala poarta inca insemnele regale (prin timbru fix) lucru scapat se pare in parcursul postal al acestei expeditii.

Draga taticule

   Sunt bine sanatos incorporat la Bucuresti. Adresa mea este Sold. Dtrescu Virgil Compania Soferi Grupul 2 Specialitati Moto Cotroceni Buc. De militarie sa nu duci grija ca nu mai este ca inainte. N-am timp si loc ca sa-ti scriu cat de multe imbunatatiri s'au facut. Te rog ai grije de albine. Daca timpul e rau da-le intr'o seara un borcan de sirop si lasale in pace pana il goleste. Daca e timpul bun hranestele dupa tabelul pe care ti l-am lasat. Nu mai am timp sa-ti mai scriu. La revedere te sarut cu drag. Valerica. - 10 aprilie 1948.

Apare iarasi referire la situatia noua a "militariei"...

Draga Taticule

   Cum merge cu albinele aici vad vremea foarte buna. Hraneste-le mereu ai grija sa le pui ramele bine si aierisite. Ti-am mai scris o scrisoare. Am sperat ca poate sa am concediu de Paste ca sa roim albinele. Daca nu viu am sa-ti scriu ca sa le roiesti Dumneata. Te rog sa lucrezi cu grija la ele pe vreme calduroasa ca sa nu raceasca puietul. Sa nu le afumi prea mult ca le axfisiezi si moare. Sa imi scri cum le merge. Adresa mea e...(vezi mai sus). Multa sanatate la toti Vecinii. Te sarut la Revedere. Valerica. - 18 aprilie 1948.

  Prima carte postala militara din seria avuta pentru ilustrarea acestei povesti de viata. Republica Populara Romania fusese recent proclamata (sfarsitul lui decembrie 1947) asa ca se foloseau vechile intreguri postale, cu supratipar. Asa cum se specifica "Aceasta carte postala se va utiliza numai de Militari grade inferioare incazarmati".

De notat adresa...caci se schimbau si denumirea strazilor, nu numai a institutiilor. Str. Locotenent Ghitulescu devine Luptatorilor. Virgil nu pare insa a intelege pe deplin transformarile care aveau loc...Pomeneste, de pilda, despre Paste; ori religia si lucrurile asociate ei erau deja puse la index de noua politica...

Draga Pricopie,

   Am sosit cu bine la Bucuresti, si imediat m'am dus sa-l vad pe Valerica. L-am gasit bine venea tocmai cu regimentul dela cinema. Mi-a spus Valerica ca neaparat sa roesti stupul saptamana asta, fiindca cum infloresc salcamii fug albinele si daca n'ai grija ramanem fara nimic. Lui Valerica, aceste 3 luni cat face instructie nu-i da voe sa iasa din cazarma, iar eu nu viu pana de Duminica intr'o saptamana. Ai grija de purcel si de Haplea. Sa te gasesc cu bine a ta nevasta Aurica. 

- 11 mai 1948. 

Din aceste putine randuri aflam totusi cateva lucruri. Instructia initiala (probabil cea de pana la depunerea juramantului) dura 3 luni. Capata contur o preocupare, aproape obsesiva, din partea lui Virgil pentru stupul lasat in gospodaria parintilor. Aproape toata corespondenta are referiri consistente despre "apicultura"...Oricum se pare ca este singurul din familie care se pricepe la asa ceva...Putem da si o explicatie, "pamanteana", pentru aceasta preocupare in exces: tara era dupa razboi, lipsurile erau mari...Chiar si numai un stup constituia o valoare deosebita pentru invingerea greutatilor vietii...Ma sustin in aceasta idee si referirile la purcel si "Haplea", personaj ramas neidentificat...

Adresa de unde este trimisa aceasta carte postala este din Bucuresti, str. Romulus, nr. 76. Mai tarziu vom afla si numele celui care locuia acolo. Continua bulibaseala din Posta R.P. Romana. Francatura expeditiei este asigurata prin marci postale de pe timpul Regelui Mihai...

Mai intrezarim si o stampila speciala cu textul: "JUCATI LA LOTERIA/DE STAT PRIN..."

Draga Taticule

   Sunt bine. Aici nu ma plang decat de faptul ca nu sunt acasa. Mamica a venit pe aici si am stat de vorba. M-am bucurat ca sunteti bine. Aici a inflorit salcamul si aproape si teiul. Ai roit albinele ? Ai grije cum lucrezi la ele. Cate rame cu puiet a avut. Sau facut Visine ? Cu gradina cum este. Sa-mi scrii cum ai roit cate rame cu puiet si fara are fiecare stup. Scrie intr'un plic ca sa ai loc. Suna masa la revedere. Te doresc. Complimente la Toti. Te sarut Valerica. - 16 mai 1948.

Draga Aurico

  Am primit carte postala pe care miai trimes si mia parut bine ca ai fost la baiat si ca este bine dar nu miai scris ce sa facut cu hainele lui daca ai timp sa te mai duci pe la el sa ii spui ca am roit albinele si ca a facut cate 3 faguri unul peste altul cu toate ca ii scriu si eu acuma ai grija si sa vii pre ziua de 23 ca eu trebuie sa plec la galati pe ziua de 24 complimente de la haple si de la porc cand ai sa vii nu ai sa ii mai cunosti. Te sarut. Pricopie. - 17 mai 1948 Ploiesti.

Randuri expediate de catre tatal lui Virgil sotiei sale. Aflam si unde locuia aceasta, la Bucuresti. Probabil ca statea in gazda, sau cine stie, avea grija de casa/apartamentul dlui Dolfi. In orice caz, "Haple(a)" si porcul erau de nerecunoscut, de bine ce fusesera ingrijiti. Si inca o mentiune; cunostintele dlui Sandu la scris erau cu mult sub nivelul Auricai, sotia sa. Si cred ca tocmai din aceasta cauza se ocupa rar de corespondenta. Mai tarziu, in acest sens, veti afla si dovada.

Pe de alta parte, in sfarsit, se folosesc si marcile postale cu supratipar adecvate noilor realitati politico-sociale din tara. 

Plicul unei scrisori plecate pe 31 mai 1948. Este interesant prin doua aspecte. Poarta pe spate enuntul "Trimes Cand ma plimbam prin Bucuresti". Nu prea trecusera cele trei luni in care nu avea voie sa iasa din cazarma...Mai ciudat este si faptul ca este mentionata si o adresa de expeditie: str. Ghita Manolescu 28. Sa fi fost ultima adresa pe care a avut-o inainte de incorporare ? Pentru care motiv a mentionat-o, corespondenta asteptand-o mereu in unitatea in care era incazarmat.

   Am sa ii scriu lui Nenea Tudorica dela Margineanca poate vine el sa vada ce e cu stupu. In orice caz trag nadejde sa viu pe acasa poate Duminicile Viitoare. Dumneata sa le lasi linistite pana viu eu sau nea Tudorica. Cat despre ordinul de chemare spunele unde fac armata si sa trimeata aicea ca sa se convinga. In orice caz nu intarata albinele ca sa fie linistite cand viu eu sau nea Tudorica. Nu ma bucur deloc pe chestia stupului. Va doresc si va sarut cu drag. La revedere Valerica - 
6 iunie  1948.

Se pare ca lui Virgil nu i-a placut cum a facut tatal lui roitul albinelor... Este pomenit si un ordin de chemare. Voi reveni mai tarziu cu cateva consideratii asupra acestui subiect.

Draga Taticule si Mamico

  Aflati ca sunt bine si va doresc. As vrea sa va mai vad sa mai vad casa, curtea, gradina, stupul. Am fost propus pentru invoire si pana la urma n-ea rupt biletele ca au fost prea multe. Sunt foarte trist. Azi as fi fost acasa va vedeam si aranjam albinele. V'am mai scris Duminica trecuta 2 C.P. cusute. Daca vine nenea Tudorica dela Margineanca sa-l lasati sa umble la stup si daca vede Dumnealui sa le roiasca. Daca nu vine lasati albinele linistite ca poate viu eu si vad eu ce e cu ele. Incolo toate merg struna nu i-mi lipseste nimic. Va doresc si va sarut. Vali.  - Duminica 13 iunie 1948 Buc.  

Aflam despre un lucru facut, probabil, din rautate...Numai cine nu a facut armata nu realizeaza ce dezamagire simti cand crezi ca te poti invoi si apoi esti retinut in cazarma...Motivul, facand abstractie de tristetea situatiei, este de tot hazul: "au fost prea multe".

Nu realizez ce inseamna 2 C.P. cusute...

Din adresa mai descoperim si unde se afla mai exact casa parintilor lui - "Suburbia Sf. Vasile" - iarasi o "scriere" cu caracter religios. Ulterior o sa ii spuna "Cartierul". 

Draga Taticule si Mamico

   Am primit scrisoarea pe care mi-ati trimeso si mi-a facut bucurie auzind ca toate sunt bune. Nu prea imi dau seama cum o fi cu stupii dar sper ca o sa obtin vreo invoire ca sa ne mai sfatuim si noi. Am fost foarte suparat vam scris in C.P. de Duminica 13 VI 948. Cum ti-am scris mi-a facut bon de voie ca sa viu la Ploiesti si nu lea iscalit. Ieri sambata mi-a facut iar bon si iar nu la iscalit. asa ca va inchipuiti cat de suparat am fost. Mam invartit pana la urma si am scapat dela ora 3 dupa masa dar nu am putut veni la Ploiesti ca nu aveam timp maine dimineata la ora 6 trebuie sa fiu la regiment. Traiesc cu speranta sa va revad curand. Va doresc mult. Daca aveti trimitetimi ceva bani. la revedere Valerica (Vali). - Duminica 20 iunie 1948.

Probabil ca cel care dadea bonurile pentru invoire era de-a dreptul sadic...sau poate spagar. De unde la inceput nu ii lipsea mimic, acum era nevoie de "ceva bani". Poate si pentru "ungerea" personajului care ii facea zile fripte.

Draga mamico si Taticule.

  Chiar acum a venit Duduia Antonica si mi-a dat ce mi-ati trimes. Foarte Multumesc. Sa stiti ca dupa data de 1 Iulie e vorba sa fiu mutat viza-vis de cimitirul Ghencea. In caz ca nu poti veni la mine mai devreme de 1 sar putea ca sa fiu mutat de aici. In acest caz o sa iti dea adresa dela poarta asa ca tot ma gasesti. Rog pe taticu sa nu ia miere dela albine pana nu vin eu ca sa vad daca au provizie de iarna. Ca sarut. Valerica - Bucuresti 21 iunie 1948.

Dragi Parinti,

   Astazi avand putin timp liber fiindca nu ma invoit ca sa viu pe acasa va scriu cateva randuri. Dupa cum v'am mai scris intro C.P. am trecut la Sc. de Soferi vizavi de cimitirul Ghencea. Adresa mea este. Sold. Dtrescu V. reg. 2 Care Sc. de Soferi Ghencea Bucuresti. Credeam ca daca viu aici o sa viu si pe acasa dar m'am inselat. Sunt 3 luni de cand nu am vazut pe taticu. Sunt foarte trist. Stau ca pitigoiu stiti unde nu stiu ce sa fac ma invartesc de colo-colo. Nu mai am decat 51 Kg. Si mancare e cata vrei dar ma omoara dorul de acasa. Va saruta Valerica. - Bucuresti 11 iulie 1949

Draga Mamico

   Am primit Cartea Postala si banii pe care mi iai trimes. Ma gandesc cu dor la Dumneata la taticu la casa albine si la tot ce imi place mie sa gospodaresc cand sunt acasa. Sunt tare curios sa vad cum a-ti aranjat gradina. Pe aici toate merg bine nu duc lipa de nimic invat soferia. Pana in Octombrie cred ca ies sofer militar. Imi pare bine ca taticu e la treierat. Sper ca Duminica sa viu pe acasa. Multumesc pentru banii trimesi. Imi prinde bine mai iau cate ceva fructe, bomboane. Cu nadejdea ca ne vom vedea curand te sarut cu drag. Complimente la toti. Valerica. - Duminica 18 iulie 1948.

O informatie interesanta...Virgil urma sa devina "sofer militar". La fel de interesant este si numele inscris la destinatar: "Ana" desi pana acum a aparut "Aurica".

Cartea Postala mai poarta si stampila speciala cu textul: "PENTRU BUCURESTI/SCRIETI SI NUMARUL/SECTORULUI POSTAL".

Draga Mamico,

  Am ajuns cu bine la cazarma si acum i-ti comunic ca sunt sanatos si i-ti doresc si dumitale la fel. Draga mamico, te rog sa nu te gandesti ca vreodata as putea sa te lass fara ajutor. Fiindca te-am lasat cam suparata viu acum si te rog sa nu te mai gandesti la lucrurile care te framanta mereu. Nu ai niciun motiv ca sa te amarasti cu asemenea lucruri doar ma cunosti de mic copil. Te sarut cu drag. Valerica. - 5 august 1948.

Putine randuri dar importante prin informatiile care ne sunt oferite. In primul rand, in sfarsit, Virgil a ajuns acasa, la a aproape patru luni de la incorporare. In al doilea rand se pare ca mama lui avea motive sa fie ingrijorata si amarata. Intuiesc ca era vorba de posibila plecare de la casa parinteasca a fiului si, implicit, a ramanerii parintilor la batranete fara ajutor. O temere frecvent intalnita, trebuie sa recunoastem. Mi-a atras atentia si exprimarea subliniata in textul de mai sus. Poate vine in sprijinul afirmatiei mele conform careia Virgil a fost adoptat (de rude sau cunostinte ale parintilor adevarati). Oricum este de remarcat grija baiatului in a risipi temerile mamei lui.

Draga Taticule si Mamico

   Aflati despre mine ca sunt bine sanatos ceiace va doresc si Dvoastra. Ieri v'am scris o scrisoare si azi va scriu din nou. Sa imi raspundeti pe adresa Sold. Dtrescu Virgil oficiul Postal Militar Buc 3388 Oameni vechi. Am terminat scoala si am dat examen si am reusit, acum astept sa imi vina carnetul. As vrea sa pregatesc eu stupii pentru iarna dar deocamdata nu am nici invoire nici cu ce sa viu. Poate peste putina vreme. Ce face Gica ? Dar Jean. Scrietimi unde sunt incorporati. Cred ca Gica e lasat acasa. La revedere. Va sarut. Valerica. - 26 octombrie 1949.

O carte postala care mi-a dat mare bataie de cap. Virgil, destul de exact in ceea ce face, nu a trecut si anul pe langa data expedierii. Asa ca, initial, m-am luat dupa data stampilei din stanga jos, celelalte fiind greu lizibile. Doar ca elementele de fracatura si continutul randurilor nu se incadrau nicicum cu perioada. In cele din urma am considerat ca fiind gresit anul trecut, s-a mai intamplat si in alte situatii desi nu prea des...

Oricum aflam elemente importante in contextul povestii noastre. Virgil a reusit la examenul pentru sofer militar. Sunt pomenite si doua nume, Gica si Jean, probabil prieteni de-ai lui. Pentru prima data, la adresa este specificat Oficiul Postal Militar (3388), dovada a faptului ca lucrurile continuau sa inainteze in reorganizarea Armatei. Nu-mi dau seama ce inseamna exact "Oameni vechi".

Dragii mei Parinti

  Am asteptat Craciunul cu speranta ca voi fii langa Dvoastra dar lucrurile nu au mers asa. Cred ca pe 15 Ianuarie viu in concediu pentru 15 - 20 zile. Cu nadejde sa va vad cat mai curand va sarut cu drag. Sa i-mi opriti putin sorici sa mancam impreuna. Al Dvoastra fiu Valerica. - 26 decembrie 1948.

In dulcea sa naivitate, Virgil nu numai ca pomeneste de Craciun dar mai si tragea sperante ca va fi lasat liber de aceasta sarbatoare...Inca nu aflase, probabil, ca Mos Craciun fusese inlocuit cu Mos Gerila. Fapt care avea sa mai dureze inca 41 de ani, pana in 1989 ! 

De remarcat si intregul postal folosit, cu noua denumire a tarii si noua stema (fixa). Este si ultima expeditie care mai contine fancatura I.O.V.R. Apare iarasi stampila speciala aratata anterior. De-acum incolo nu mai foloseste la adresa destinatarului numele vechi al strazii si se va "integra" si el mentionand "str. Luptatorilor". Ramane consecvent insa cu denumirea cartierului (Sfantul Vasile !)

Dragii mei Parinti

  Am avut mare nadejde ca de Craciun voi fi langa Dvoastra si de aceia nu v'am scris. Acum vazand rezultatul va instiintez ca voiu venii cam pe data de 15 Ian. 949 pentru 15 - 20 zile. Astept nerabdator sa fim iar in familie. Stiu ca fara mine nu ati avut mare bucurie de Craciun. Vreau sa vad ce fac albinele. Alminteri sunt foarte bine toate sunt bune. Al Dvoastra fiu care va doreste Valerica. - 27 decembrie 948.

Prima expeditie cu noua carte postala militara. De remarcat tariful acesteia (de trei ori mai ieftin decat al cartilor postale obisnuite), locul de unde pleaca "Gospodarie" dar si stampila ovala din stanga ("Expeditie - registratura") model care va fi schimbat in curand.

Dragii mei Parintii

   Astazi este ziua in care v-am scris ca ne vom revedea si vom fi putin impreuna. Nu stiu cum sa va scriu ca sa ma intelegeti. De cate ori ma gandesc la Dvoastra sunt tare abatut. Asi vrea sa mai fim impreuna. Nu stiu cum va simtiti fara mine eu va doresc si cred ca si Dvoastra pe mine. Mai scrietimi ceva. Cand mi-amintesc ca as fi putut fi acasa nu mai imi vine sa fac nimic si daca fac ceva nu fac ca inainte ci tot ingandurat cred ca va inchipuiti caci ma cunoasteti; incolo nu duc lipsa de nimica. Al Dvoastra fiu care va saruta Valerica. - 15 ianuarie 1949.

Nu prea mai e ceva de adaugat continutului acestei carti postale. Doar de semnalat noua stampila patrata din stanga care va fi folosita de-acum incolo ("Ministerul Apararii Nationale - Expeditie"). Ar mai fi ceva de consemnat - este ultima corespondenta in care la expeditor mai mentioneaza gradul de soldat. De-acum inainte nu-l va mai mentiona...

Dragii mei parinti,

   Va instiintez ca sunt sanatos si va doresc la fel. I-mi pare foarte rau ca nu am putut venii acasa pe aceasta cauza am fost foarte suparat. Acum va scriu din Sibiu. Pe aici este foarte putina zapada si timpul ceva mai racoros. I-mi pare foarte bine sa mai vad alte orase dar faptul ca m'am departat de Dvoastra nu ma bucura deloc. Adresa nu va dau deocamdata. Un lucru va spun. Va doresc si vreau sa va vad cat de curand. Valerica. - Sibiu 21 ianuarie 1949.

De ce a ajuns Virgil la Sibiu nu scrie. Poate a fost in misiune, poate a fost la vreo specializare. Oricum, in documentele (CP) avute urmeaza o pauza (ca perioada, de cateva luni).

Dragi Parinti,

   Avand putin timp liber va scriu axeasta C.P. prin care va instiintez ca sunt bine sanatos. Am avut o usoara bronsita dar acum sunt perfect sanatos sa nu fiti ingrijorati. Vam mai trimes o C.P. Ilustrata. S'o puneti si pe aceia in album caci e frumoasa. Astept sa vina vremea sa roim albinele. Cred ca va fi in jurul zilei de 22 Mai. Va urez multa sanatate. Multe complimente la toti. Va sarut cu drag. Valerica. - Bucuresti 8 mai 1949.

Descoperim, iata, un alt lucru despre Virgil. Aprecieaza frumusetea ilustratelor si, ordonat din fire, doreste realizarea unui album cu acestea (probabil pe langa fotografii).

Are loc si o schimbare in adresa de acasa: Luptatorilor nr. 20 (fata de 5). Vom afla si cauza ceva mai jos...

Dragi Parinti 

   Sunt bine sanatos ceiace va doresc si Dvoastra. Cu toate ca am tinut sa viu neaparat nu s'a putut. Timpul aici a fost frumos toata ziua. Spre seara s'a inourat si ia tras o ploaie buna. I-mi pare foarte rau ca nu am putut venii dar trag nadejde poate pentru Duminica ce vine. Pentru Vineri 27 V 949 va rog sa scoateti din stupul din odaie 3 rame dintre cele mai bune si le agatati ca sa iasa mirosul de naftalina din ele. Daca nu viu Duminica le puneti la loc. Va sarut cu drag. Valerica - Bucuresti 22 mai 1949. 

Dragii mei Parinti

   Sunt bine sanatos ceiace va doresc si Dvoastra. Duminica v'am trimes o CP aceasta e a patra si nu am primit nici un raspuns. V'am scris sa puneti in stupul cu albine inca 3 rame bune si bine aierisite ca sa nu miroasa a naftalina. Sunt foarte suparat din cauza ca nu am putut venii sa-l roiesc dar asta e situatia. Daca nu puneti ramele s'ar putea ca albinele ne mai avand loc sa roiasca singure. Astept cu nerabdare sa ne revedem iar. Va sarut dulce Valerica - Bucuresti 1 iunie 1949.  

Dragii mei Parinti, 

  Avand putin timp liber va scriu aceasta C.P. prin car va trimet multa sanatate si va instiintez ca sunt bine. Este a 6-a C.P. pe care v'o scriu fara sa primesc raspuns. V'am scris sa puneti 3 rame in stup. Ce fac albinele ? Sunt multe ? Seara pe inoptate sunt de paza pe scandurica de zbor ? Daca bazaie pana in seara e semn ca au avut cules bun. Taticu lucreaza ? Cum o mai duceti ? Raspundeti neaparat. Nu cred sa mai viu asa curand pe acasa. Complimente la toti. Va sarut cu drag. Valerica. - Bucuresti 6 iunie 1949. 

Avem inca o dovada a pasiunii si cunostintelor lui Virgil despre stuparit. Apare si informatia conform careia tatal lui are probleme in a-si gasi de munca. Este din ce in ce mai ingrijorat pentru lipsa raspunsului din partea parintilor la corespondenta sa.

Draga Taticule si Mamico,

  Nu mai stiu nimic despre Dstra. Care este cauza nu stiu. Dece nu-mi scrieti, eu v'am scris mereu si n'am primit niciun raspuns. V'am scris sa puneti trei rame bune la albine ca nu cumva sa le fie locul prea stramt si sa roiasca singure. Nu am putut sa viu ca sa le roim asa ca ramane asa cum e. Sa nu cumva sa scoateti miere de la el caci nu se stie inca cum e anul. Mai  spre toamna poate pot sa viu eu sa vad care e situatia. Va sarut si va doresc. Valerica. - Bucuresti 12 iunie 1949.

Din aceste randuri reiese si motivul schimbarii de adresa, nr. 20 fata de 5 (fost). Rezulta ca a fost vorba de o renumerotare; cam bizar facuta caci in mod normal ar fi trebuit sa fie tot un numar impar.

Virgil stie (si inca de ceva vreme) ca nu va mai putea veni decat peste cateva luni, "spre toamna". Nu mai pare atat de abatut din acest motiv...

Dragii mei Parinti

   Aflati ca sunt bine. Am primit ceiace mi-ati trimes. Va multumesc foarte mult si ma bucur ca nu m'ati uitat cu toate ca stiu cum o duceti. Bine ati facut ca a-ti pus ramele in stup. Ce faceti ? Nu luati porc ? Va doresc multa sanatate. Complimente la toata familia si la vecini. Doresc sa va vad. Va sarut dulce. Al Dvoastra fiu Valerica. - Bucuresti 27 iunie 1949.

Se confirma vemurile grele prin care treceau oamenii in acea perioada. Parintii lui Virgil inca nu luasera porc ceea ce era un motiv de ingrijorare.

Dragii mei Parinti.

   Sunt bine sanatos ceia ce va doresc si Dvoastra. Am ajuns cu bine aici, o duc foarte bine aerul e mai bun si mai racoare ca la Buc. Scrieti-mi cum o mai duc albinele daca taticu lucreaza, cum mai e casa, porc a-ti luat ? Adresa mea este Dtrescu Virgil. Ofic. Post. Mil. 1949 Pitesti. Doresc sa va revad cat mai curand. Raspundeti urgent caci sunt foarte nerabdator sa am stiri dela Dvoastra. Complimente la toti. Al Dvoastra fiu Valerica - Pitesti 17 iulie 1949.

Virgil a ajuns la Pitesti. Interesanta potriveala, nr. oficiului postal pitestean e sinonim cu cel al anului in care ne aflam. Aceleasi preocupari ca in corespondenta pecedenta.

Draga Mamico,

   Am primit scrisoarea pe care mi-ai trimes'o si m'am intristat pentru ca ai fost bolnava. bine ca te-ai facut sanatoasa. Te rog sa multumesti din partea mea lui tzatza Marioara si lui Ioana pentruca teau ingrijit. Daca e cald rau mai deschide putin urdinisul ca sa intre aer mai mult in stup. Sa fie deschis ceva mai mult de jumatate. Eu mai am 8 luni si vom fi iar impreuna. Poate chiar si mai devreme nu se stie. Gradina cum este ? Aici Imi primeste bine aerul am mare pofta de mancare ceiace la Bucuresti nu prea mi sa intamplat. Ne mai avand ce scrie iti sarut mainile si Va doresc pe toti. Sanatate multe salutari Valerica. - Pitesti 31 iulie 1949.

Mama lui Virgil se pare ca a fot bolnava destul de serios deoarece a avut nevoie de ingrijirile Marioarei si Ioanei. Virgil chiar tine sa le multumeasca in mod special. Important este ca aflam si cat va mai ramane incorporat, circa 8 luni ceea ce ne face sa credem ca in primavara anului 1950 urma sa revina acasa.

Draga Taticule si Mamico,

   Am primit C.P. pe care mi-ati trimeso. Acum pentru ca ma stiu departe si nu o sa avem ocazia sa ne vedem asa curand imi face mare bucurie cand mai primesc cate o veste dela cei ce-mi sunt dragi.  Imi pare rau ca nu ati luat porc vedeti poate luati. Bine ca ati luat lemne. Aici e bine atat ca e departe si nu mai pot venii intr'o invoire acasa. Cu perceptia cum stati ? Jan a mai venit pe acasa ? Dar Gica ce mai face ? Puteti sa imi trimeteti orice caci nu se face nici o incurcatura. Ne mai avand ce scrie va sarut cu drag. Al Dvoastra fiu care va doreste. Multe complimente la familie si la toti cunoscutii. - Pitesti 7 august 1949.

Sunt lucruri pe care ar trebui sa le intuim din aceste randuri; situatia materiala era in continuare dificila, poate chiar in degradare. Parintii nu au reusit sa cumpere porc dar au putut sa-si ia lemne pentru iarna urmatoare. Intrebarea despre "perceptie" cred ca ascunde o noua realitate a acelor vremuri. Toti proprietarii de pamant plateau "cote" statului (in bani si produse agricole). Si cum "chiaburii" si "speculantii" trebuiau starpiti aceste cote erau din ce in ce mai impovaratoare. Cei care se sustrageau acestor obligatii erau declarati "dusmani ai poporului" si "sabotori". Pana la Canal nu mai era decat un pas...

Plicul unei scrisori expediate pe 18 august 1949. Din pacate nu sunt in posesia si acelor randuri.

Dragii mei Parinti

   Am primit C.P. ce mi-ati trimes in 14 August a.c. si va multumesc pentru grija ce-mi purtati. Inainte de a primii C.P. ce mi-ati trimes v'am scris un plic cu indrumari pentru ingrijirea albinelor. Va rog sa faceti asa cum am scris. Banii nu i-am primit. Daca ii primesc va scriu imediat. Daca nu ii primesc atunci va vin inapoi acasa. Sa scrieti adresa si numele bine. Aici nu prea se fac incurcaturi. Mi-a scris Gica, mi-a facut mare placere. I'am raspuns si eu la Buc. Raman al Dvoastra fiu care va iubeste si va doreste. Virgil Valerica. - Pitesti 21 august 1949.

Este singura corespondenta semnata Virgil Valerica. Nu stiu de ce...

Dragii mei Parinti

   Astazi am primit instiintarea dela Posta si am mers de am primit banii. Eu sunt bine sanatos ceiace va doresc si Dvoastra. Pregatiti-mi pentru iarna doua perechi ciorapi de lana. Ii faceti pachetel si ii trimiteti cu Posta. Dar sa nu ii trimiteti pana nu va scriu eu nu cumva sa ma mut de aici. Va multumsc foarte mult pentru ca nu ma uitati cu toate ca stiu cat de greu o duceti. Vam scris chiar dela Posta. Ne mai avand ce va scrie raman al Dvoastra fiu. Va sarut cu drag. Valerica. - Pitesti 24 august 1949.

Viata este grea dar parintii fac tot ce le sta in putinta sa ii usureze sederea in armata.

Dragii mei Parinti,

   Va comunic ca sunt bine sanatos ceiace va doresc si Dvoastra. V'am trimes 2 C.P. Ilustrate si una C.P. simpla si nu mi-ati trimes nici un raspuns. Nu stiu care e cauza. Scrieti-mi neaparat. Ce mai faceti ! Ce ati facut la stup. Si orce altceva numai sa-mi scrieti. Daca i-mi scieti de aci inainte la doua saptamani cate o C.P. aveti tocmai bine 12 C.P. de scris. Nu e mult nu-i asa ? Si dupa aceia suntem iar cu toti sa impartim bucuriile si necazurile. Al Dvoastra fiu care va doreste si va saruta. Valerica. - Pitesti 13 septembrie 1949.

Dragii mei Parinti,

   Am primit C.P. ce mi-ati trimes si mi-ati facut bucurie ca sunteti bine. Spuneti ca ma cauta pentru incorporare. Eu cred ca din cauza ca am fost incorporat la Bucuresti iar cercul de recrutare Ploiesti nu stie de acest lucru si de aceia ma cauta. Daca mai vin spuneti-le ca am incorporat la Bucuresti si dati-le adresa mea daca vor sa ma caute. Altfel sa n'aveti nici o grije. Astazi a venit unchiu Tilu pela mine si m'am bucurat mult. Sa-mi scrieti daca a-ti facut stramtoarea cuibului la stup si daca are ceva miere. Eu va doresc mult. La revedere. Va sarut Al Dvoastra fiu Valerica. - Pitesti 18 septembrie 1949.

Este a doua oara cand Virgil este cautat pentru incorporare la Ploiesti desi face armata de un an si jumatate...Chiar asa de dezorganizate sa fi fost structurile militare ? In plus, imi este neclara incorporarea la Bucuresti a lui Virgil peste care el trece fara a da o explicatie anume (si neavand nici alte documente pe care sa le pot interpreta). Nu oricine care era in Capitala era si incorporat !

Draga tanti Sica si tanti Veta.

   Aflati ca sunt bine sanatos ceiace va doresc si Dvoastra. Aflati ca am scris parintilor sa imi trimeata hainele. Tanti Sica te rog daca ai reducere pe tren vorbeste dumneata cu taticu sa-ti dea hainele de iarna si daca poti sa vi dumneata cu ele. Dar numa daca ai reducere si esti sanatoasa caci trenul e scump. Daca nu spunei dumneata lui taticu sa le trimeata prin posta. Eu trebuie sa le am mai devreme de 1 Septembrie. Ar fi bine sa vii dumneata dar nu stiu daca poti. Ne mai avand ce va scrie va spun la revedere si pe curand. Va sarut. Valeica. - Pitesti 20 septembrie 1949.

O noua problema, ce a hainelor de iarna. Nu-mi dau seama, in acei ani se facea militarie in hainele proprii ? Aveau voie ca in invoire sa poarte haine civile ? Putin probabil, trebuie sa existe o alta explicatie...Evident ca Virgil a incurcat lunile, hainele ii trebuiau pana la 1 octombrie si nu septembrie asa cum scrie el.

Dragii mei Parinti

   Eri v'am mai scris o C.P. in care v'am scris sa-mi trimete-ti hainele primeneli si am uitat sa va scriu si de ghete. Va rog sa mi le trimeteti cat de curand i-mi trebuiesc neaparat la 1 Octombrie. Vedeti  cum le trimete-ti ori cu posta ori o sa vina cineva cu ele. Trenul e cam scump e vreo 800 lei. Daca le trimeteti cu posta sa scrieti bine adresa pe ele. Nu uitati la 1 Octombrie am nevoie de ele. Daca vine cineva cu ele sa intrebe la Cercu de Recrut. Pitesti caci sunt pe aproape de el. La revedere. Pe curand. Valerica. - Pitesti 21 septembrie 1949.

Interesant, Virgil nu le pomeneste parintilor despre interventia facuta pe langa tanti Sica si tanti Veta...Mai apare si problema ghetelor.

Dragii mei Parinti.

  Aflati ca sunt bine sanatos ceiace va doresc si Dvoastra. V'am scris sa-mi trimete-ti hainele cele maron de iarna fara vesta schimburi si ghete. Vedeti sa fie si 2 batiste. Daca nu are cine sa vina cu ele le trimeteti prin Posta dar sa scrieti adresa bine. Mai bine ar fi sa vina cineva cu ele dar sa aiba reducere pe tren caci altfel costa vreo 600 lei. I-mi trebuiesc la 1 Octombrie a.c. Nu mi-ati scris deloc daca a-ti primit C.P. ce vi le-am trimes. Va rog scrieti pana pe data de 1 Oct. mai puteti sa-mi scrieti ca sa apuc scrisoarea aici. Va las cu bine. Al Dvoastra fiu care va doreste. Valerica. - Pitesti 25 septembrie 1949.

Este clar, Virgil avea nevoie de tinuta civila si nu de una oarecare (haine mai inchise la culoare, fara vesta dar cu 2 batiste). Sa fi ajuns soferul vreunui ofiter de rang mai inalt ? Poate chiar de consilier sovietic ? 

Draga Aurico si iubitul meu fiu

   eu am ajuns cu bine la Focsani si sunt sanatos ceia ce iti doresc tie si mati iam spus lui Dna Antonescu sa iti dea (3000) mii lei dar sa te duci pe ziua de 29 sau 30 daca se intampla si nu ie Dna Antonescu te duci la Dna Vasile pe Gageni. - Focsani 24 octombrie 1949.

Este ultimul document avut la dispozitie...Cartea Postala este expediata de la Focsani acasa unde, se pare ca, ar fi trebuit sa se afle si Virgil. Este vorba de o problema financiara rezolvata sau aproape pe baza vreunui imprumut. Ciudata mi se pare inscrierea facuta in dreapta inscrisului: "Necunoscut acest nume, fara numar (e drept, Pricopie a uitat sa-l scrie)" Semnat Cristea Ion 27/X/949. Mi-e greu sa cred ca postasul nu stia de numele Sandu chiar si fara indicarea numarului locuintei. Ceva ceva s-a intamplat. Dar nu stim ce...

Aici se incheie o mica poveste; despre un tanar aflat sub arme intr-o lume aflata in profunde transformari. Nu este spectaculoasa dupa cum nici cele care o ilustreaza nu au vreo valoare comerciala deosebita. Un pic de cartofilie si filatelie, putina istorie militara, un crampei de viata unui om. Sunt mai multe semne de intrebare, le-ati aflat parcurgand randurile de mai sus. De pilda frapeaza la un baiat de 22-23 ani (dupa socoteala mea) lipsa oricarei referiri la o iubita sau macar la o prietena. Ramane intrebarea de ce Virgil a fost incorporat la Bucuresti si nu la Ploiesti. Ce este cu hainele civile cerute cu insitenta pana la o anumita data.

O mentiune si despre provenienta materialului folosit in aceasta postare. A fost gasit intr-o cutie de carton, alaturi de carti din aceeasi perioada si putin ulterioara ei. Cutie care a apartinut unui proprietar, undeva in Chitala, care a vandut casa unei prietene de familie. Multumesc cu aceasta ocazie Mihaelei S. care mi-a inlesnit accesul la aceste documente.

Am pastrat intocmai inscriptionarile de pe materialele folosite chiar daca au evidente greseli gramaticale sau de alta natura. Pentru eventualele erori de tastare eu sunt vinovat si va cer iertare !


COMPLETARE

  In urma publicarii acestui articol am avut multe reactii din partea cititorilor, toate pozitive. Oameni necunoscuti sau prieteni virtuali s-au oferit sa aduca unele lamuriri sau completari la crampeiul din viata unui om prezentat. Surpriza cea mai mare am avut-o insa de la Mihaela Spataru care mi-a mai furnizat o serie de informatii dar si materiale care intregesc minunat portretul lui Virgil. Veti vedea mai jos...

  In primul rand, se confirma ca lui Virgil i-a placut cartea; nu numai pe parcursul scolii dar si in continuare. A citit si a studiat mai ales in domeniile aplicative dar nu numai. Va veti da seama mai usor urmarind reproducerea copertelor unor volume care au mai putut fi recuperate din biblioteca personala:

Volum interbelic.

1934.

1938.

1940.

1942.

1943.

1965.

1967.

1974.

   Un alt lucru deosebit pe care l-am aflat despre Virgil a fost acela ca era un autodidact. A studiat mai multe limbi straine: rusa, spaniola, bulgara (si de la programele televiziunii din tara vecina !)...

...ba chiar si esperanto, folosind o alta sursa, cel putin la fel de interesanta...

   Nu a mai avut conditii sa-si continue pasiunea pentru apicultura; in schimb s-a dedicat studiului plantelor petrecand ore intregi in padurea Raioasa (din apropierea Chitilei) pentru a strange si depozita diverse flori si radacini; din care prepara apoi ceaiuri si leacuri naturale.

   Si-a confectionat, la un moment dat, un strung; a fost gasit in stare de functionare chiar si dupa decesul lui.