Agentia de Stiri Bune

Refacerea conacului lui Alexandru Marghiloman

Buzau

   Unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice din Buzău, Conacul Marghiloman, va căpăta măreţia de odinioară, cu ajutorul unor fonduri de la Uniunea Europeană. Vila Albatros, clădirea principală a domeniului care a aparţinut marelui politician de la începutul secolului XX, Alexandru Marghiloman, a stat în ruină mai mult de şase decenii, din cauza ignoranţei autorităţilor.

   Ca orice buzoian, nu am cunoscut niciodată cum ar fi ca în Parcul Marghiloman din oraş să nu fie o ruină, care de la an la an se degrada şi mai rău. Conacul Marghiloman a fost construit între anii 1882 şi 1887, de către Iancu Marghiloman. Dupa ce acesta a murit, fiul său, Alexandru Marghiloman, a ales să îl modernizeze, apelând la serviciile unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau. Acesta era renumit deja pentru proiectarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi a clădirii Fundaţiei Universitare Carol I din Bucureşti.

   Sub grija lui Gottreau, conacul a devenit o clădire masivă, cu arhitectură în stil franţuzesc. În 1897, a fost inaugurată Vila Albatros, situată într-un parc imens, cu heleşteu, care avea alături dependinţe, precum vile pentru personal pentru musafiri, case pentru grădinari şi portari, grajduri pentru caii de curse. Pe vremea aceea, caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri după ce câştigaseră 27 derby-uri.

   Palatul Marghiloman avea 31 de camere şi era deosebit de luxos. Pe jos era parchet, iar pereţii erau tapetaţi cu mătase.

   După decesul lui Alexandru Marghiloman, conacul a intrat în continuă degradare. Se zvoneşte că proprietarul terenului, C. Musceleanu, ar fi blestemat să se aleagă praful de orice se construieşte pe acest loc deoarece terenul respectiv fusese pierdut la cărţi, în favoarea lui Iancu Marghiloman.

   Perioada interbelică a fost una lipsită de oportunităţi de salvare a ansamblului monumental care a aparţinut marelui politician Alexandru Marghiloman, mai cu seamă că politicianul îşi legase numele de un document ce avea să îi încheie brusc cariera politică: pacea de la Bufta-Bucureşti din 1918, pace care era in defavoarea României. În anii 1936-1937, Consiliul orăşenesc Buzău a votat exproprierea domeniului Albatros pentru utilitate publică. Intenţia era ca aici să se mute serviciul de salubritate al oraşului şi chiar să se construiască şi un abator.

   Au existat multe negocieri între Primăria Buzău şi moştenitorii defunctului Alexandru Marghiloman, aceştia din urmă cerând intervenţia ministrului de Interne. Astfel, în urma analizării plângerii, ministrul a constatat “nulitatea de drept a deciziunii mai sus amintite (exproprierea pentru utilitate publică-n.n.) a cărei executare se va suspenda conform dispoziţiunilor art. 162 din Legea Administrativă”.

   Dezastrul abătut asupra moşiei lui Alexandru Margiloman s-a amplificat în anii comunismului. După 1945, clădirile au fost transformate în depozit ILF şi apoi sediu IAS. Parcul din jurul ansamblului arhitectonic a fost distrus în totalitate, iar în locul aleilor cu flori şi arbuşti ornamentali au fost semănate roşii, castraveţi şi varză. Mulţi arbori ornamentali au fost tăiaţi, iar lacul lăsat pradă ierburilor de apă şi stufului.

   Din 2008, ansamblul de clădiri şi parcul, cu lacul din mijloc, a trecut de la Ministerul Culturii şi Cultelor în administrarea Primăriei Municipiului Buzău. De atunci, edilii au căutat surse de finanţare, necesare reabilitării unui dintre cele mai importante obiective de patrimoniu cultural al Buzăului, precizează adevarul.ro

   O investiţie de peste 27 de milioane de lei este în derulare din mai 2011, iar în prezent vila Albatros este înconjurată de schele şi muncitori. Proiectul este finanţat cu 17 milioane de lei de la Uniunea Europeană şi trebuie finalizat până în februarie 2014.

    Autorităţile locale îşi propun ca prin acest proiect să redea zonei aerul istoric de altă dată. Aleile parcului şi zonele care înconjoară Vila Albatros vor fi refăcute după modelul celor care existau acolo pe vremea lui Alexandru Marghiloman. În plus, lacul ar putea fi amenajat pentru ca de anul viitor să reprezinte un loc de promenadă cu barca. Vila Albatros va deveni la finalul lucărilor un centru cultural, dar şi un obiectiv turistic.

   Potrivit proiectului, vor fi realizate lucrări de reabilitare a vilei principale şi a terenului aferent, în suprafaţă de 4.348 de metri pătraţi, refacerea iluminatului exterior, iluminatului decorativ în incintă şi al construcţiei. Mai sunt prevăzute în proiect refacerea racordurilor tehnico-edilitare din incintă, amenajarea spaţiilor verzi, amplasarea obiectelor de mobilier urban şi punerea în valoare a monumentului istoric.

   Proiectul urmăreşte creşterea gradului de atractivitate a zonelor de petrecere a timpului liber şi a obiectivelor culturale şi turistice, aici urmând să fie amenajată o bibliotecă şi un centru cultural.

   Alexandru Marghiloman s-a născut la 27 ianuarie 1854, în  Buzău, într-o familie cu o avere considerabilă.

  După absolvirea colegiului Sfântul Sava, s-a înscris la Facultatea  de Drept şi la Înalta Şcoală de Ştiinţe Politice din Paris. În anul 1878, a obţinut doctoratul în Ştiinţe Juridice şi Politice.

Revenit în ţară, a urmat o carieră de magistrat, fiind procuror (8 iunie 1879) şi judecător (4 octombrie 1880) la Tribunalul Ilfov. A demisionat din Magistratură pentru a deveni “avocat al statului”.

   Ca ministru de  Finanţe, a elaborat o serie de legi, cea mai importantă fiind legea administrativă a falimentelor. După retragerea din viaţa politică a lui Titu Maiorescu, pe 4 iunie 1914, a fost ales preşedinte al Partidului Conservator. A fost prim-ministru al ţării între martie 1918 – noiembrie 1918.

   S-a numărat printre cei mai mari moşieri ai ţării. Crescător şi proprietar de cai de curse, a fost animator al curselor ecvestre în ţara noastră. A fost fondator al Băncii Generale Române şi al Băncii Agricole şi unul din principalii deţinători ai Societăţii de asigurări Generala.

   A murit pe data de 10 mai 1925, la vârsta de 71 de ani. (Alexandru Marghiloman – lordul valah, autor Nicolae Peneş)

***via turismistoric.ro