miercuri, 31 ianuarie 2018

De la Iedera la Dejun sub iarbă




Evocare Ioan Flora 


Muzeul Național al Literaturii Române, București 


2 februarie 2018





   Muzeul Național al Literaturii Române organizează vineri, 2 februarie 2018, de la ora 17:00, în sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) un eveniment dedicat memoriei poetului Ioan Flora. Vor participa Elena Flora, Ioana Crăciunescu, Viorica Probian, Mircea Martin, Ioan Groșan, Ion Bogdan Lefter, Marian Drăghici, Eugen Suciu. Amfitrion Ioan Cristescu.
   Ioan Flora, unul dintre cei mai buni poeți ai generației lui, s-a născut în Satul Nou, judeţul Pancevo, în Banatul Sârbesc (acum Serbia), la 20 decembrie 1950. A absolvit Liceul Românesc din Vârşeţ și Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Ca student, a frecventat cenaclul Junimea, condus de Ovid. S. Crohmălniceanu.
   A debutat editorial cu Valsuri, în 1970. Publică, printre altele, Iedera, Rimbaud sau altcineva, Lumea fizică, Trădarea metaforei, O bufniţă tânără pe patul morţii, Memoria asasină, Vulpile violete, multe dintre aceste volume fiind traduse apoi în sârbo-croată, limba oficială a spaţiului său natal. Este autorul unei monumentale antologii, acoperind 800 de ani de poezie sârbă şi muntenegreană, rapid epuizată. Volumele i-au fost premiate atât în ţară, cât şi în Serbia.
Membru şi secretar al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, a predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea şi la revista Lumina, iar între 1991-1993 a devenit redactor şef la Ediţia Libertatea la Pancevo/Novi Sad. Din 1993 s-a stabilit cu familia la Bucureşti.
   A plecat subit într-o zi de 3 februarie a anului 2005, la București. Nichita Stănescu i-ar fi zis cândva, într-un tren: "Bătrâne, dacă plec o săptămână, ăștia mă uită”. Nădăjduim însă ca evocarea de la Muzeul Național al Literaturii Române să demonstreze faptul că în memoria tuturor Ioan Flora a rămas așa cum a trăit. Poate că marii poeți mor tineri pentru a rămâne veșnic frumoși în amintirea noastră.
   Volume publicate: Valsuri, 1970; Iedera, 1975; Fişe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); Terapia muncii, 1981; Starea de fapt, 1984, 1986; O bufniţă tânără pe patul morţii, 1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); Tălpile violete, 1990, 1998; Poeme, antologie, 1993; Discurs asupra struţocămilei, 1995, 1998 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi din Republica Moldova); Cincizeci de romane şi alte utopii/ Fifty Novels and Other Utopias (Cinquante romans et autres utopies), antologie, 1996; Iepurele suedez, 1997, 1998 (Prix de l’Union des Ecrivains şi premiul ASPRO); Medeea şi maşinile ei de război, 2000.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Vă așteptăm cu drag!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu