Conferințele de joi

Muzeul Municipiului București

Clădiri mai puțin cunoscute din creația arhitectului 

Ioan D. Berindey

24 iulie 2014

    Fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831-1884), Ion D. Berindey (1871-1928) a absolvit Şcoala de Arte Frumoase din Paris în anul 1897, urmând în cei 30 de ani de carieră, să fie autorul unui număr impresionant de clădiri impozante, dintre care unele au devenit în timp adevărate mărturii ale construirii trainice la începutul secolului XX: în Bucureşti - Palatul Cantacuzino, casa George Assan, Sindicatul Ziariştilor, casa şi observatorul Vasile Urseanu, casa Toma Stelian, Palatul Cantacuzino de la Floreşti, hipodromul de la Băneasa, Palatul Culturii din Iaşi.

   Dintre clădirile mai puţin cunoscute ale acestui prolific arhitect, vor fi prezentate biserica din satul Miroşi, judeţul Argeş, câteva imobile bucureştene: Azilul Regina Elisabeta, Leagănul Sfânta Ecaterina, două imobile de raport, Sterian şi Orăscu-Darvari, Fabrica de ciocolată C. Berindey, casa Daniel Patrulius (strada Dionisie Lupu, nr. 43, colţ cu strada pictor Arthur Verona), casa Eliza Zănescu (strada Emil Balaban, nr. 6), casa Leopold Gsur (Nicolae Titulescu) (şos. Kiseleff, nr. 47), casa Sever I. Pleniceanu, (strada Jean-Louis Calderon, nr. 46), casa colonelului Alexandru Zamfirescu (strada Ion Slătineanu, nr. 22), casa Gheorghe Stoicescu (strada Jean-Louis Calderon, nr. 82 colţ custrada Dumbrava Roşie), casa Apostol (strada Christian Tell, nr. 10) şi proiectul său pentru concursul organizat de Fundaţia Carnegie în 1906 pentru construcţia Palatului Păcii de la Haga.

   Sidonia Teodorescu este doctor în arhitectură, lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii Spiru Haret, autoare a tezei de doctorat Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic şi autoarea lucrării Ion D. Berindey, în curs de apariţie la Editura Vremea, colecţia Planeta Bucureşti, seria Mari arhitecţi bucureşteni.

   Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România, al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.

De câţiva ani, este redactor al revistei Bucureştiul meu drag şi este implicată în proiectul de cercetare sprijinit de Uniunea Arhitecţilor din România - Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI).

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi, iulie - august 2014:

Joi, 31 iulie 2014, ora 19.00

Spioni care au trecut prin Bucureşti cu George Damian

Joi, 7 august 2014, ora 19.00

Fotografi bucureşteni: Carol Popp de Szathmári cu Emanuel Bădescu

Joi 14 august 2014, ora 19:00

O evoluţie involutivă a Pieţei Universităţii cu Adrian Crăciunescu