luni, 18 martie 2019

Gorjul istoric și pitoresc




Muzeul Olteniei 


Craiova 


20 martie 2019






    Miercuri, 20 martie 2018, începând cu ora 12:00, Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Dolj și în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu, va vernisa expoziția itinerantă Gorjul istoric și pitoresc, demers cultural dedicat aniversării Zilei Olteniei, 21 martie.
    Expoziția temporară Gorjul istoric și pitoresc reprezintă deopotrivă un omagiu adus distinsului dascăl, Alexandru Ștefulescu, și o valorizare patrimoniul Muzeului Județean Gorj, un moment de bucurie pentru gorjenii și oltenii de pretutindeni, cu ocazia aniversării Zilei Olteniei.
    Aducând în atenția publicului craiovean secvențe memorabile ale istoriei Gorjului, printr-o prezentare mixtă, inedită, îmbinând diferite domenii culturale într-un mod armonios, bine documentat și cu o mare capacitate de sugestie, expoziția temporară aduce în Cetatea Băniei, microcosmosul țăranului gorjean, transpus cu grijă prin îmbinarea obiectului muzeal cu fotografia tematică.
    De la frumusețile naturale, ale căror taine au fost temeinic descifrate de către geologul I. P. Voitești, până la diversitatea portului popular și continuitatea ocupațiilor, mergând din vechime (perioada romană) către meșteșugarii și artiștii zilelor noastre, povestea expozițională este, pe alocuri, străbătută de fiorul unor personalități istorice, precum: Gheorghe Magheru, Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu, Arethia Tătărescu sau artistice: Iosif Keber, Constantin Brâncuși.
    De asemenea, expoziția temporară va evoca una dintre cele mai importante personalități ale Gorjului, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, institutorul și istoricul Alexandru Ștefulescu, al cărui nume este legat de înființarea Muzeului Gorjului, dar și de cea mai importantă monografie, sugestiv intitulată Gorjul istoric și pitoresc.

Pe simezele Alexandriei - Plaiuri teleormănene




Arta plastică contempotană românească 


Marian Crângașu, Marius Nistor 


Muzeul Județean Teleorman, Alexandria 


22 martie - 25 aprilie 2019  





"Un artist mare și modest"




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


George Mărutză (Măruță) - 1909 - 1968




Desen de Silvan.




Editura Dacia, Cluj. 1973.

***Mai multe despre acest actor puteți afla și de aici:  Wikipedia



 

Ţara Maramureşului, patrimoniu, tradiţii şi obiceiuri




Prezențe românești peste hotare 


Vasile Timur Chiș - Expoziție de fotografie 


Solotvino, Ucraina 


23 martie 2019



    Muzeul Maramureşan în colaborare cu Consulatul României la Solotvino, Ucraina, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia şi Şcoala de Artă din Solotvino, organizează expoziţia Ţara Maramureşului, patrimoniu, tradiţii şi obiceiuri.
Expune Vasile Timur Chiş.
    Vernisajul va avea loc sâmbătă, 23 martie 2019, ora 11:00, la Şcoala de Artă din Solotvino, strada Shakhtarska, nr. 11.

Asociația culturală Mihai Eminescu





România de-altădată 


Tescani





Tescani (Jud. Bacău). Așezămînt de cultură și creație George Enescu.
Cod: 16305. Foto: Al. Florescu. Anii '80. Necirculată.
Ilustrată din propria colecție.





Articol publicat în Ateneu 88, Almanahul Revistei Ateneu. Decembrie 1987.


Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu




Arta plastică contemporană românească 


Muzeul de Artă Recentă, București 


27 martie 2019




     Miercuri, 27 martie 2019, ora 19:00, la sediul MARe/Muzeul de Artă Recentă, din bulevardul Primăverii 15, Sector 1, București, va avea loc deschiderea expoziției temporare Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu.
Curatori: Ioana Șerban și Erwin Kessler
      La vernisaj va fi lansat catalogul bilingv (ro/eng) al expoziției, produs cu Editura Vellant.
   Fete de vis: Idealul feminin de la Nicolae Grigorescu la Ion Grigorescu cartografiază chipurile idealului feminin în arta românească, de la jumătatea secolului 19 pînă la ora actuală. Catalizat social, politic, arhetipal, erotic, idealul este punctul de fierbere al unor etape. Este reverie sau, dimpotrivă, impas al reveriei. Idealul mediază între denumirea ce indexează femeia și statutul/situația pe care aceasta o relevă, între excepționalitate și anxietatea indusă de această excepționalitate.
    Mamă, ibovnică, model sau fotomodel, țărăncuță, doamnă de societate sau matroană, tovarășă polivalentă, zînă și cotoroanță, icoană și totem păgân, activistă feministă, frumoasă fără corp sau nubilă pornografiată, alter-ego digital, idealul feminin proliferează odată cu modernitatea, prin mitizări, demitizări și remitizări succesive. Sunt câteva dintre ipostazierile fetelor de vis, din vis sau de coșmar – reprezentări emblematice ce fluctuează istoric, comunică asonant și sunt regenerate în mod contrastant uneori chiar scandalos.
    Cei doi Grigorești, Nicolae și Ion, sînt capete de pod pentru două paradigme: expoziția nici nu începe cu Nicolae Grigorescu și nici nu se încheie cu Ion Grigorescu. Dar fiecare coagulează visele despre feminitate de dinainte respectiv de după el, de la țărăncuța-arhetip al eternului rural românesc la acea everywoman ștanțată Pop-Art și voyeurist-psihanalitic. Ambii Grigorești oferă borne ale unor feminități ce ar putea fi considerate comune, aparent neutralizate prin poziția în societate (față de doamna de viță nobilă a precursorilor lui Nicolae Grigorescu sau față de femeia cerebrală, revendicativă față de propria identitate a succesorilor lui Ion Grigorescu).
    Miza expoziției este tocmai ascendentul acestor modele asupra artei românești, de la mijlocul secolului 19-lea până în prezent. În planul literaturii române aceasta ar corespunde idealului silfidei eminesciene și idealului activistei, vizată de premiile Sofia Nădejde pentru literatură scrisă de femei, lansate în 2018.
     Blockbuster dublat de un studiu teoretic, expoziția va fi acompaniată de catalogul bilingv dedicat explorării fulgurațiilor vizuale ale feminității, așa cum a fost aceasta fantazată în cultura vizuală românească modernă.” (Ioana Șerban, curator).
     În expoziție vor fi prezentate lucrări ale artiștilor (în ordine alfabetică): Theodor AMAN, George ANGHELESCU, Nina ARBORE, Vioara BARA, Ana BĂNICĂ, Ion BÂRLĂDEANU, Anca BENERA, Traian BILIȚIU-DĂNCUȘ, Michele BRESSAN, Codruța CERNEA, Irina CODREANU, Nicolae COMĂNESCU, Suzana DAN, Lucia DEM. BĂLĂCESCU, Ștefan DIMITRESCU, Dumitru GORZO, Ion GRIGORESCU, Nicolae GRIGORESCU, Béla GRÜNWALD, Max HERMANN MAXY, Carol HÜBNER, Marcel IANCU, Regina IONESCU, Iosif ISER, Mi KAFCHIN, József KLEIN, Kimon LOGHI, Hans MATTIS-TEUTSCH, Florin MITROI, Anca MUREȘAN, Imre NAGY, Dimitrie PACIUREA, Theodor PALLADY, Jules PERAHIM, Mișu POPP, Anamaria PRAVICENCU, Adrian PREDA, Magdalena RĂDULESCU, Mircea ROMAN, Lia SZASZ, Mircea SUCIU, Francisc ȘIRATO, Nicolae TONITZA, Ștefan UNGUREANU, Ioana URSA, Ecaterina VRANA, Victoria ZIDARU

Stagiunea teatrală (1986 - 1987) pe scurt...




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară




Adela Mărculescu, studenta Emilia Popescu și Traian Stănescu, în premiera absolută
a piesei Un anotimp fără nume de Sorana Coroamă Stanca, Teatrul Național din București.
















Cezara Dafinescu și Costel Constantin, în premiera absolută a piesei 
Campionul de Ioan Gârmacea, Teatrul Național din București.


Excepționalul recital dramatic al lui Radu Beligan în Contrabasul de Patrick Suskind.


Eugen Cristea în Autograf de George Arion, Teatrul Național din București.


Victor Rebengiuc în Io, Mircea Voievod de Dan Târchilă, Teatrul Bulandra. 


Mirela Gorea, Ica Matache și Ion Lemnaru în Întâlnire la metrou 
de Eugenia Busuioceanu, Teatrul Bulandra.


Marian Rîlea în acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu, Teatrul de Comedie.


Cicerone Ionescu, Alexandrina Halic și Sibylla Oarcea în David Copperfield
de Charles Dickens, pe scena Teatrului Ion Creangă.


Ion Lucian, Virginia Mirea (în travesti) și Gheorghe Dănilă în 
Slugă la doi stăpîni de Carlo Goldoni, Teatrul de Comedie.


Florin Călinescu, Carmen Galin, Vasile Pupeza, Ștefan Iordache și Eugen Cristian Motriuc 
în Amurgul burghez de Romulus Guga, pe scena Teatrului Mic.


Dina Cocea și Tatiana Iekel în Ana-Lia de Dina Cocea, pe scena Teatrului Foarte Mic.


Margareta Pogonat și Ștefan Sileanu în O noapte furtunoasă 
de I. L. Caragiale, la Teatrul Nottara.


Catrinel Paraschivescu, Victoria Cociaș-Șerban și Mirela Comnoiu,
în La un pas de fericire de Petre Sălcudeanu, Teatrul Nottara.


Tricy Abramovici și Bebe Bercovici, în recitalul Și totuși, o mare iubire...
de Bebe Bercovici, pe scena Teatrului Evreiesc de Stat.


Ca întotdeauna, luînd ropote de aplauze, Stela Popescu, pe scena Teatrului C. Tănase.


O viziune originală (regia Ștefan Iordănescu) a piesei Acești îngeri triști
de D. R. Popescu, la Teatrul de Stat din Arad.


Stelian Preda, Florin Zăncescu, Luminița Botta, Dinu Apetrei și
Doina Iacob, în premiera absolută a piesei Colegii de Viorel Savin,
pe scena Teatrului Dramatic Bacovia din Bacău.


Gheorghe Lazarovici, Ștefan Mareș și Dan Aștilean, în Goana după fluturi
de Bogdan Amaru, pe scena Teatrului Dramatic din Baia Mare.


Finalul spectacolului Scaunul de Tudor Popescu, pe scena 
Teatrului Victor Ion Popa din Bîrlad.


Doru Bandol și Ovidiu Ghiniță, în Slugă la doi stăpîni de Carlo Goldoni,
pe scena Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani.


Melania Niculescu și Dan Săndulescu în Porunca a șaptea de Dario Fo,
la Teatrul Dramatic din Brașov.


Melania Ursu și Gheorghe Nuțescu, în Travesti de Aurel Baranga,
pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca.


Gheorghe Moldovan, Marilena Negru și Sorin Dinculescu, în Familia de Dina Cocea,
la Teatrul Dramatic Maria Filotti din Brăila.




Biro Jozsef, Valli Zita, Vitalyos Ildiko (Chirița) și Vaida Zsuzsa, în Chirița la Iași
de Vasile Alecsandri, la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca.


Valentin Mihali și Valeriu Dogaru, în Puterea și Adevărul de Titus Popovici,
la Teatrul Național din Craiova.


Tudor Gheorghe și Tamara Popescu, în Pygmalion de G. B. Shaw,
pe scena Teatrului Național din Craiova.


Doina Deleanu și Teofi Vâlcu, în Ultima dragoste de P. Pavlovski,
la Teatrul Național Vasile Alecsandri din Iași.


Sebastian Comănici și Liviu Manoliu, în Năpasta de I. L. Caragiale,
la Teatrul Național Vasile Alecsandri - secția Suceava.


Doina Iarcucievici, Toma Hogea și Liviu Smântînică în Baltagul de
Mihail Sadoveanu - dramatizare de Constantin Paiu, 
la Teatrul pentru Copii și Rineret, Iași.


Sanda Maria Dandu și Conel Gîrbea, în Timp în doi de D. R. Popescu,
pe scena Teatrului Ion Vasilescu din Giurgiu.


O nouă versiune scenică a piesei Hanul de la răscruce de Horia Lovinescu,
la Teatrul Dramatic din Galați.


Daniel Vulcu și Mariana Presecan, în premiera pe țară a piesei 
Cele trei nopți ale unei iubiri de Hubay Miklos, la Teatrul de Stat din Oradea.


Csiky Ibolya și Hajdu Geza, în Unchiul Vania de Cehov,
la Teatrul de Stat din Oradea (secția maghiară).


Liana Fulga și Mihai Verbițchi, în Pădurea împietrită 
de Robert Sherwood, la Teatrul de Stat din Reșița.


Moment din spectacolul Bună seara, domnule Wilde! de Eugen Mirea,
după Oscar Wilde, pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamț.


Ruxandra Radoslavescu, Ion Roxin și Wilhelmina Câta, în Profesorul îndrăgostit
de Hermann Bahr, pe scena Teatrului A. Davilla din Pitești.


Bessenyei Istvan, Szekely Melinda, Elekes Emma, Bokor Ildiko
și Kilyen Laszlo, în Titanic Vals de Tudor Mușatescu, la 
Teatrul de Nord din Satu Mare (secția maghiară).


Carmen Petrescu și Constantin Cotimanis, în Un pahar cu sifon
de Paul Everac, la Teatrul de Stat din Sfîntu Gheorghe.


Marina Procopie și Constantin Dumitra, în Piticul din grădina de vară
de D. R. Popescu, la Teatrul de Nord din Satu Mare.


Rodica Mărgărit și Benedict Dumitrescu în Frumos e în septembrie la Veneția
de Teodor Mazilu, pe scena Teatrului de Stat din Sibiu.


Monica Ristea și Vasile Vasiliu, în Havuzul de Paul Everac,
la Teatrul Național din Tîrgu Mureș.


Regele Lear de Shakespeare, cu Vladimir Jurăscu în rolul titular,
pe scena Teatrului Național din Timișoara.


Premiera absolută a pieei Dresură de porumbei de Dumitru Dinulescu, 
pe scena Teatrului de Stat din Turda.


Florentina Mocanu și Mihai Gingulescu, în Furtuna de Shakespeare,
la Teatrul Național din Tîrgu Mureș.


Szilagyt Eniko și Hunyadi Laszlo, în Hangița de Carlo Goldoni,
 la  Teatrul Național din Tîrgu Mureș (secția maghiară).


Articol publicat în Gong '88, Almanahul Revistei Teatrul. Decembrie 1987.