vineri, 24 noiembrie 2017

Tapiserie românească contemporană




Muzeul Țării Crișurilor 


Oradea 


noiembrie 2017 - ianuarie 2018





   În cadrul artelor decorative, tapiseria este un domeniu distinct al artelor textile, cu sorginte în arta scoarțelor țărănești și a broderiilor medievale sau chiar mai vechi .
   Tapiseriile sunt expresii vizuale, decorative, din lână sau mătase, realizate manual sau la război, al căror scop e de a decora un spațiu dat.
   Caracteristicile acestui tip de artefacte sunt: existența prealabilă a unui proiect, realizat de un artist, folosirea materialelor textile - fire de lână, sisal, compatibile plastic, a unui instrumentar specific - gherghefuri, războaie de țesut, foarfeci etc., raportarea organică – conform legii spațiului, la un spațiu concret care trebuie îmbogățit fără a-i afecta caracteristicile specifice
Arta tapiseriei este foarte veche, reperabilă încă din antichitate.
   Tapiseria creată în România, poate fi grupată în tapiserii care reinterpretează simboluri și registre formale și ideatice de sorginte folclorică, cum ar fi scoarțele țărănești, tapiserii care revalorifică structuri geometrice, abstracte şi tapiserii tridimensionale de factură foarte diversă.
    Sub aspectul destinației şi al expunerii tapiseria poate fi monumentală sau decorativă.
   Din punct de vedere al tehnicii de realizare, marea majoritate sunt tapiserii țesute în gherghef vertical –haut-lisse, nelipsind însă nici cele lucrate în război orizontal - bas-lisse.
Acestor tehnici li se mai adaugă tehnicile de colaj textil, cele de împâslire și cele realizate în tehnici mixte diverse.
   Tapiseria se adaptează structurii arhitecturale atât din spațiile publice cât și din spațiile de locuit cărora le e destinată, aducându-le un plus de culoare, de semnificație și de căldură.
  Artiști precum Ion Nicodim, Ariana Nicodim, Virgil Almășeanu, Geta Brătescu, Șerban Gabrea, Ana Lupaș, Ion Stendl, Gabriela Moisescu Stendl, Maria Ciupe, Ileana Balotă, Constanța Crișan, Simona Vasiliu Chintilă, Lucrezia Pacea, Corneliu Ionescu, Olga Porumbaru şi mulți alții, au creat prin munca lor un patrimoniu de lucrări textile semnificativ, cu sensibilitate și poezie specifică.

Aurul antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic




Prezențe românești peste hotare 


Muzeul Național de Arheologie, Lisabona, Portugalia 


27 noiembrie 2017





    Din 28 noiembrie 2017, sala Tezaurului Muzeului Național de Arheologie din Lisabona va găzdui expoziția Aurul antic. De la Marea Neagră la Oceanul Atlantic. Pusă sub înaltul patronaj al președinților României, Dl. Klaus Werner Iohannis, și Portugaliei, Dl. Marcelo Rebelo de Sousa, manifestarea este organizată de Muzeul Național de Istorie a României din București în parteneriat cu Muzeul Național de Arheologie din Lisabona, Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român din Lisabona.
***MNIR



Semn, Magie, Culoare




Arta plastică contemporană românească 


Maria Goia 


OSOM, București 


28 noiembrie 2017





De Ziua Națională a României




Muzeul Memorial Octavian Goga 


Ciucea 


29 noiembrie - 31 decembrie 2017





   Pentru sărbătorirea Zilei Naționale a României, Muzeul Memorial Octavian Goga, sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează o Expoziție documentară dedicată Marii Uniri la 1 Decembrie 1918. 
   Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 29 noiembrie - 31 decembrie 2017, în Sala de expoziții temporare a Muzeului Memorial Octavian Goga, de la parterul Castelului. Vernisajul va avea loc în data de 29 noiembrie, ora 12:00.

Din jale se întrupează Electra




De pe scenele teatrului tomânesc de-odinioară 


Teatrul Național Vasile Alecsandri




Schiță de decor de Paul și Maria Bortnovschipentru spectacolul
Din jale se întrupează Electra de Eugene O'Neill.
Premieră: 11 iunie 1966.








Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 10. Noiembrie 1966.

Propaganda politică în România socialistă




Lansare de carte 


Cristina Preutu 


Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași


28 noiembrie 2017





Artiști orădeni din perioada interbelică




Muzeul Țării Crișurilor 


Oradea 


noiembrie 2017 - ianuarie 2018






    În Oradea, perioada interbelică este asimilată în zona culturală de artiști care aplică și răspândesc transformările civilizației de început de secol. Urbanitatea și evoluțiile perioadei interbelice sunt preluate cu discernământ sau implicate de intelectualitatea și artiștii orădeni. Artiști precum Tibor Ernő, Nicolae Irimie, Ioan Bușiția studiază în cadrul academiilor de artă cu renume în perioadă, întâlnesc artiști majori ai artei interbelice românești, călătoresc în țară și în afara acesteia și se întorc în Oradea unde lucrează și expun. Aceștia sunt remarcați de timpuriu.
    Grafica românească are o ascensiune, remarcată fiind si la Oradea. Artiștii preiau teme din perioadă, opera lor transpunând scene de epocă în manieră modernă (ex. Influențele expresioniste în cazul lui Grünbaum Ernest). Tratate cu precizie, insistând asupra temei, graficienii interbelici orădeni aleg un discurs echilibrat al noilor influențe în artă.
   Ioan Bușiția este un pictor care activează și la Oradea, recomandat fiind de istorici ai artei ca un artist stăpânind mijloacele de expresie. Cele două opere, Portretul Profesorului Victor Borlan și Portretul Doamnei Șorban de Cernești, sunt realizate prin experiența realismului.
   Variete Europa de Fleischer Nicolae este o lucrare de grafică impusă de influențe expresioniste, ce remarcă prin culoare și compoziție tema, evidențiată prin titlu, autentică pentru perioadă. Cerșetorul, operă realizată de Grünbaum Ernest, admite desenul parcurs de percepțiile care aduc inovație în viața primei jumătăți de secol, și de această dată cu influențe ale expresionismului.
    În cazul lui Nicolae Irimie, evidențiem apropierea lui de impresionism, remarcat fiind în acest sens tabloul cu titlul Peisaj pe malul Crișului. Crișul Repede, devenind un subiect predilect pentru artist, reprezintă în compoziții ample, sugerate de case și malul apei liniștit sau tumultuos, efectul unui cromatism exersat de tip impresionist. Alte teme precum Malul Mării sau Toamna sunt determinate de sugestie.
   Leon Alex propune opera cu titlul Strigătul este realizată sub influențele expresioniste. Orașul, operă realizată de același artist, conține aprecieri care acoperă evoluția în grafica românească din a doua jumătate de secol.
   Tibor Ernő expune mult la Oradea, oraș în care deține studioul. El a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase de la Budapesta, câștigând și oportunitatea de a fi participant la Salonul Oficial de la Paris în 1907. Opera sa este remarcată pentru calmul emanat, de asemenea pentru folosirea tehnicii impresioniste, propusă lectorului imaginii de către Tibor Ernő în pictura lui. Peisaj orădean este realizat de artist în tușe vibrate, profunzimea imaginii fiind realizată de tratarea podului peste Crișul Repede în tehnica amintită.