Design realizat de regina Maria
Școala de Arte și Meserii Sinaia, 1909
Lemn de tei, stucat, pictat, aurit; stofă
Nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii și a țarului rus
Alexandru al II-lea, fiica ducelui Alfred de Edinburgh, principe de Saxa
Coburg-Gotha, și a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei, Regina Maria a fost una
dintre cele mai importante personalități ale istoriei naționale, figură
emblematică a României moderne.
De o frumusețe încântătoare, inteligentă, fermecătoare,
plină de talent pentru pictură, pentru scris, pentru călărie, Regina Maria era
imaginea totală a entuziasmului constructiv, cu trăiri năvalnice și plenare, ce
a căutat frumosul în tot ce o înconjura, în climatul său și, în special, în
natură.
Impulsionată de rigiditatea și severitatea stilului de viață
impus de Regele Carol I, dar și fascinată de libertatea de expunere, gândire și
acțiune pe care o manifesta Art Nouveau-ul, stil artistic ce a înflorit în
ultimii ani ai secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, Maria
a simțit să aducă o schimbare în ambientul reședințelor sale regale.
Încă principesă în acea perioadă, aceasta și-a dedicat
timpul liber amenajării Castelului Pelișor, castel ce devenea astfel imaginea
fidelă a gusturilor sale în materie de frumos, dezvăluind personalitatea sa
îndrăzneață, misterioasă, romantică. Talentată, Principesa Maria nu a copiat
fidel stilul Art Nouveau, ci și-a dorit să creeze propriul stil artistic, "un
amestec al stilului neoromânesc, cu stilul Art Nouveau, elemente bizantine și
etnografice". A comandat arhitectului Liman și decoratorului vienez Bernhard
Ludwig, interioare luminoase, primitoare, decorate după tendințele noului stil
decorativ, și a realizat design-ul mai multor piese de mobilier într-o
concepție novatoare.
"Mobilele prințesei se deosebesc prin simplitatea liniilor,
prin adaptarea perfectă la scopul cărora sunt destinate și prin modul discret
și distins prin care sunt întrebuințate podoabele artistice – mai ales
florile".
Pasiunea arzătoare a Reginei Maria pentru flori se regăsește
astfel în creațiile sale, floarea de crin apărând aproape obsesiv. Fapt
ilustrat și de fotografiile realizate la reședințele sale regale unde se
remarcă abundența acestei flori. Crinul a fost una dintre cele mai îndrăgite
flori ale Reginei Maria, pe care l-a descoperit încă din tinerețe, descriindu-l
astfel: "minunat, frumos, nobil, cu tija înaltă și flexibilă având în ea ceva
sacru, amintind de crinul frescelor religioase. Iar parfumul său, miros
penetrant, îmbătător deasupra tuturor. El mă amețea și mă învăluia cu o încântare
ce izvora dintr-o lume biblică legendară". Simbol al purității prin culoarea sa
albă, crinul ilustrează inocența, castitatea, dar și uitarea de sine în seama
lui Dumnezeu. De asemenea, crinul heraldic cu sașe petale simbolizează gloria.
Despre dragostea sa pentru flori și frumoasele sale creații
artistice, Nichifor Crainic spunea în Icoanele vremii: "Regina Maria nu s-a
sfiit să ne arate că în fața unui crin cu miezul galben ca o fărâmă de lună,
ori în fața unui stânjenel cu petale vinete ca cerul de seară, sufletul său
știe să îngenuncheze evlavios, ca al oricărui îndrăgostit de armonia culorilor
și liniilor. Sufletul acesta de o finețe rară a plutit cu pajura măiastră în
împărăția basmelor…a răsfrânt în limpezimea lor căderea apelor, s-a deschis cu
zorile și s-a întristat cu asfințitul…ca să se adune în urmă ca izvoarele, în
matca operei de artă".
În Castelul Pelișor se află expus un scaun pictat de Regina
Maria cu motivul crinului cu cinci petale. Inspirat de piesele de mobilier
realizate de Baillie Scott, scaunul are o formă modernă, cu spătar înalt, linii
drepte, epurate de ornamente. Piesa de mobilier a fost realizată în atelierele
Școlii de Arte și Meserii din Sinaia și este lucrată în lemn de tei aurit pe
întreaga suprafață cu foiță de aur.
Text: Alexandra Ghioarcă, muzeograf.
***Muzeul National Peles