Se afișează postările cu eticheta Câmpulung. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Câmpulung. Afișați toate postările
sâmbătă, 20 aprilie 2024
marți, 3 ianuarie 2023
Oamenii satelor
Expoziție de fotografie
Patricia Marina Toma
Muzeul Arta Lemnului, Câmpulung
28 ianuarie - 5 martie 2023
joi, 1 septembrie 2022
vineri, 22 iulie 2022
Figuri emblematice ale regimentelor muscelene
Grădina Publică Merci, Câmpulung
23 iulie 2022
Sâmbătă, 23 iulie a.c., în intervalul orar 17:00 - 21:00, vă
invităm la o expoziție în aer liber în Grădina Publică Merci.
Pe ”simezele” parcului câmpulungean putând fi admirată expoziția temporară Figuri emblematice ale regimentelor muscelene
vineri, 13 mai 2022
Noaptea Muzeelor
Castrul roman Jidova, Câmpulung
14 mai 2022
Muzeul Județean Argeș marchează Noaptea Muzeelor sâmbătă, 14 mai, prin deschiderea pentru
vizitare gratuită (între orele 17:00 – 24:00) a Castrului Roman Jidova, cea mai
importantă și mai bine păstrată construcție militară de acest gen de pe traseul
Limesului Transalutanus, fiind în același timp și singura edificată din piatră.
Castrul roman Jidova se află în cartierul Pescăreasa, la intrarea dinspre sud
în municipiul Câmpulung, în imediata proximitate estică a șoselei
Pitești-Câmpulung (DN 73), între aceasta și Râul Târgului.
Inițiată în urmă cu 18 ani de Ministerul Culturii și Comunicării din Franța, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, Noaptea Muzeelor este organizată anual pe plan european, iar în România de către Rețeaua Națională de Muzeelor (RNMR).
sâmbătă, 18 septembrie 2021
După 500 de ani...
Inițiative de toată lauda
Brașov - Câmpulung
21 septembrie 2021
Secolul al XVI-lea versus Secolul XXI: Reconstituire-omagiu
pentru unul dintre serviciile cele mai respectate și protejate - Serviciul
Poștal - prin prezentarea evenimentului După 500 de ani. Răspunsul lui
Johannes Benkner către Neacșu din Câmpulung.
La celebrarea a 500 de ani de la cel mai vechi document
păstrat scris în Limba Română, Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung, vom
reface simbolic traseul serviciilor poștale dintre Transilvania și Țara
Românească, cu accent special pe legăturile istorice dintre Brașov și
Câmpulung.
Un eveniment cu dublă însemnătate din punct de vedere
istoric și un important punct de plecare
în refacerea celor două legături între Brașov și Câmpulung, ancorate în timp:
traseul comercial și traseul informațional.
Astfel, în dimineața zilei de marți, 21 septembrie 2021,
trei autoturisme marca ARO vor înlocui vechii „călărași” pornind, la ora 10:00, din fața Oficiului Poștal Nr. 1 din Brașov, pentru a transporta o
corespondență simbolică ce va avea ca destinatar Primăria Municipiului
Câmpulung.
Cum ar fi sunat răspunsul judelui Brașovului dacă acesta ar
fi existat?
La proiect participă doi parteneri marcanți din punct de
vedere științific și cultural, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Brașov
și Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov, care au
conceput o scrisoare ficțională, ca răspuns al lui Johannes Benkner către
Neacșu din Câmpulung.
Nu știm dacă judele Brașovului i-ar fi răspuns boierului
Neacșu de la Câmpulung sau dacă i-a răspuns și scrisoarea s-a pierdut, dar cu
siguranță ne putem imagina.
Totodată, Johannes Benkner nu ar fi primit scrisoarea lui
Neacșu și nici acest răspuns fictiv nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi existat
serviciul de poștă.
Cu cai sau cu automobile, corespondență între Brașov și
Câmpulung a existat și încă există, așa cum au existat și relații comerciale.
În pagini de istorie locală mai recentă a intrat și faptul că la Câmpulung se
fabricau celebrele autoturisme de teren marca ARO, multe funcționând cu motoare
fabricate la Brașov.
Tocmai de aceea liantul între Câmpulung și Brașov este și
ARO, motiv pentru care Scrisoarea lui Benkner din Brașov va străbate DN 73
într-un convoi de autoturisme produse la Câmpulung.
Caravana ARO va opri la fiecare oficiu poștal din
localitățile de pe drumul ce leagă
Brașovul de Câmpulung pentru a fi lăsate, în mod simbolic, misive și
cărți poștale.
Partenerii evenimentului: Muzeul Casa Mureșenilor Brașov,
Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, Muzeul Automobilului Românesc, Serviciul
Județean al Arhivelor Naționale Brașov, Facultatea de Litere a Universității
Transilvania din Brașov și Poșta Română.
Un proiect organizat în cadrul Programului Câmpulung – Capitala scrisului românesc finanțat de Guvernul României și Primăria Municipiului Câmpulung.
luni, 28 iunie 2021
Surprinzătoarea viață a unui scriitor - călător muscelean
Mihai Tican Rumano
Muzeul Municipal Câmpulung
iunie - iulie 2021
Publicul vizitator are posibilitatea de a descoperi multe
detalii fascinante despre viața și opera scriitorului, ziaristului și
exploratorului muscelean Mihai Tican Rumano.
Expoziția temporară cuprinde un număr de 70 de obiecte,
precum: decorații, cărți, ziare, reviste, pipe, cărți de vizită, fotografii,
etc.
Mihai Tican Rumano a fost nu numai scriitor, ci un și
pasionat călător. S-a născut în satul Berevoiești, din județul Muscel la 2
iulie 1895.
Aventurierul cu condei, Mihai Tican Rumano, a fost și un împătimit
colecționar de artă românească. În ultimii săi ani de viață a decis să doneze
întreaga sa colecție Muzeului Câmpulung Muscel și satului natal - Berevoești.
Lăsând în urma sa o impresionantă zestre culturală,
scriitorul – călător a încetat din viață la data de 20 martie 1967, la
București.
Vă așteptăm cu drag să vizitați expoziția noastră!
duminică, 6 iunie 2021
marți, 25 mai 2021
Dascăli musceleni
Muzeul Municipal Câmpulung
mai 2021
Muzeul Municipal are plăcerea de a vă invita să vizitați
expoziția temporară Dascăli musceleni din colecțiile Muzeului Municipal
Câmpulung, deschisă pe tot parcursul lunii mai, în cadrul Secției de Istorie
și Artă Plastică.
Întregul ansamblu de obiecte şi imagini, aflate în
colecțiile Muzeului Municipal Câmpulung, ilustrează aspecte inedite din viața
și activitatea didactică a dascălilor musceleni.
Nume ce și-au pus amprenta pe formarea și educarea mai
multor generații de copii și adolescenți.
Nanu I. Muscel, Gheorghe Mitu, Alexandru Bera, Pleșu Vasile,
Gheorghe Topârceanu, Hurdubețiu Ion, Ion Țicăloiu, Tipa Aurel, Solomon Ion,
Ilie Stănculescu, Alexandru Bărcăcilă, Ion Popescu Piscu, etc. sunt doar o
parte dintre dascălii ce nu numai că s-au dedicat meseriei, dar au reușit să
își facă loc și în cartea de istorie a educației românești.
În cadrul expoziției sunt prezentate 61 de bunuri culturale
din patrimoniul instituției noastre,vizitatorul având posibilitatea să
descopere frânturi din viața celor ce și-au dedicat cea mai mare din timpul lor
pentru a crea oameni mari.
Vă așteptăm cu mult drag să aflați poveștile dascălilor musceleni.
luni, 24 mai 2021
luni, 5 aprilie 2021
Zestrea
Arta plastică contemporană românească
Ioana-Teodora Duță Schmiedigen
Muzeul Municipal Câmpulung
1 - 30 aprilie 2021
În perioada 1 – 30 Aprilie 2021, Muzeul Municipal Câmpulung
deschide larg ușile Secției de Istorie, Artă Plastică și Științele Naturii
pentru expoziția temporară Zestrea.
Publicul vizitator are posibilitatea de a admira
excepționalele lucrări realizate de artistul plastic Ioana-Teodora Duță
Schmiedigen.
Expoziția cuprinde lucrări de grafică în acuarelă cu
tematică populară și lucrări realizate în tehnica picturii pe pânză. O revelare
a universului folcloric autohton, dar și o călătorie imaginară într-o lume ce
constituie însăși esența vieții prin bogăția spirituală și culturală pe care o
oferă.
Reprezentările inspirate din folclor au ca tematică tradiții
și obiceiuri împământenite în ethosul românesc marcat prin: sărbătoarea
Dragobetelor, dansul Ielelor, dansul Paparudelor, hora și nunta.
Oricât de mult s-ar relata despre lucrările expuse, nimic nu
se compară cu impactul vizual ce oferă posibilitatea de a privi dincolo de
realitatea cotidiană și de a intra într-o lume în care moștenirea noastră, ca
civilizație, este redată prin culoare și talent în note aparte ce încântă
ochiul și eliberează imaginația.
Vă așteptăm cu drag și în condiții de siguranță privind
sănătatea dumneavoastră!
Gânduri despre Zestrea Ioanei Teodora Duță Schmiedigen
(la vernisajul expoziției Zestrea de la Câmpulung, aprilie
2021)
"Trebuie să mărturisesc încă de la bun început că niciun alt
titlu de expoziție nu ar fi fost mai potrivit ca acesta pentru un eveniment
găzduit de Muzeul Municipal din Câmpulung și, de fapt, de comunitatea
musceleană, ea însăși un veritabil tezaur de cultură națională în care, iată,
continuă să se adune valori. Vă invit, așadar, să priviți Zestrea oferită de
Ioana Teodora Duță Schmiedigen muscelenilor, ca pe o confirmare a nuntirii
permanente dintre istorie și mit ce se consumă de veacuri în acest loc de
poveste și de inimă al românilor și ca pe o binemeritată răsplată a acestui
destin remarcabil.
Sunt bucuroasă să observ, totodată, că un artist născut în
Curtea de Argeș și omagiat astăzi în și mai vechea capitală a Valahiei este
deplin inițiat în tainele trecutului de legendă al acestor orașe fundamentale
ale destinului nostru cultural și reușește, cu o vervă seducătoare, să
transpună în limbajul zilelor noastre sensurile adânci ale înțelepciunii
vremurilor demult apuse. Lucrările din această expoziție devin astfel, vederi
din trecut, gânduri caligrafiate de un penel năzdrăvan în spatele mărturiilor
eroice sau evenimentelor reținute de cronici. Imaginile expuse sunt, în fapt,
rezumatele experiențelor de viață ale strămoșilor noștri, înscrise pe „trupul”
nostru identitar, asemenea unor cicatrici de înțelepciune. Cu ajutorul lor,
poveștile sau întâmplările legendare reverbereză continuu în conștiința noastră
și, în momentele esențiale, preț de o clipă, ne permit fiecăruia dintre noi să
experimentăm mitul sau să devenim eroi de basm.
Călătoria inițiatică în care Ioana ne este astăzi ghid și
interpret ne readuce în fața ochilor frânturi de vis, de o impronunțabilă
gingășie, în care ne regăsim, întregi și împreună, năzuind spre aceleași eterne
idealuri. Aripile de lumină ale mamei, Serafim sau Pom al vieții,
îmbrățișarea profundă dintre noapte și zi, dansul frenetic al sinelui în
căutarea jumătății, „Horele” ceasurilor de împreună-bucurie sunt teme recurente
ale visului nostru dintotdeauna, aduse, din umbra somnului, la lumină, de
geniul artistic al Ioanei Teodora Duță Schmiedigen, pentru care această nouă
întâlnire cu publicul se dovedește a fi la fel de rodnică și
binefăcătoare”. - Emanuela Cernea,
Istoric de artă, specialist în artă medievală românească la Muzeul Național de
Artă al României.
Viziuni stilistice şi spiritual
"Ioana-Teodora Duță Schmiedigen, cunoscut artist plastic din
Curtea de Argeş, prezintă publicului o nouă expoziţie personală de grafică şi
pictura, într-o abordare de sinteză menită să contribuie la reevaluarea
semnificaţiilor folclorice româneşti. Absolventă a studiilor universitare de
licenţă şi de masterat ale Facultăţii de Arte Decorative şi Design, secţia Arta
Murală, din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi membru
stagiar al UAPR - filiala Pictura-București, Ioana-Teodora Duță Schmiedigen are
o activitate artistică impresionantă, reflectată prin expoziţiile personale,
precum şi prin participările la expoziţii de grup sau colective locale,
naţionale şi internaţionale. Implicarea sa în diferite proiecte de voluntariat
artistic sau ca angajată a Muzeului Municipal Curtea de Argeş, ca desenator
artistic, interferează şi completează profilul unui creator aflat într-un
proces permanent de autocunoaştere şi autoperfecţionare.
În expoziţia Zestrtea, Ioana-Teodora Duță Schmiedigen redă în
cele mai mici detalii luciditatea raportării plastice la infinita sursa de
inspiraţie folclorică, asumată cu o cercetare etnografică focalizată pe
tradiţii: Horă, Dansul Paparudelor, Dragobete şi portul popular naţional.
Cu mijloacele plastice contemporane, artista transpune prin
viziuni simbolice şi fascinante jocuri cromatice frumuseţea şi
particularităţile artei populare româneşti, având ca efect intensificarea
emoţiilor şi accentuarea punctelor de interes ale compoziţiilor: Serafim, Pomul
Vieţii, Călătorie spre visul nostru.
Descifrând profunde valori ale identităţii culturale,
inspirându-se şi apropiindu-se de folclor în ideea de a-şi personaliza naţional
creaţiile, artistă evoca prin variate forme şi semnificaţii tema familiei:
Somnul, Familia, Familie - Calul, completată sensibil de tema iubirii materne
prin: Maternitate, Infinita iubire maternă, Aripi ocrotitoare. Siguranţa
transpunerii expresiilor vizuale corelată cu rafinamentul detaliilor minuţios
elaborate şi cromatica susţinută de multiple tonalităţi şi accente,
reconfigurează o panoramă surprinzătoare asupra comorilor spirituale regăsite
în tradiţiile naţionale.
Structurile compoziţionale transfigurate simbolic, dialogul
fericit dintre mesajul estetic şi ideatic generează omogenitatea şi dinamismul
expoziţiei, fiind în esenţă o evidenţiere a nesfârşitului izvor etnografic
românesc.
Repozitionarea artelor, parţial şi provizoriu într-o
realitate virtuală, conduce la schimbarea modului de percepţie a expoziţiilor
de arte vizuale, care, prin eliminarea distanțelor și graniţelor geografice,
deschid noi oportunităţi şi provocări artiştilor, criticilor de artă, dar şi
privitorilor, făcând posibile inepuizabile conexiuni. De fapt, mediul online a
facilitate „întâlnirea” mea cu artista şi mă bucur că am cunoscut o persoană
sensibilă, profundă şi talentată.
Felicitări, aşadar, Ioanei-Teodora Duță Schmiedigen pentru
expoziţie, îi doresc mult succes în activitatea artistică, felicitări, de
asemenea, şi organizatorilor pentru demersul susţinut de promovare a artiştilor
vizuali.
Publicarea albumului întregeşte evenimentul expoziţional, fiind o modalitate eficientă de valorificare a preocupărilor artistice contemporane, contribuind, în aceeaşi măsură la zestrea patrimoniului cultural naţional”. - Mirela Ştefănescu, critic de artă, doctor în arte vizuale.
miercuri, 24 martie 2021
Din lada de zestre a românilor - fota
Muzeul Municipal Câmpulung
martie - mai 2021
Muzeul Municipal Câmpulung, în colaborare cu Muzeul
Viticulturii și Pomiculturii Golești, organizează la Secția de Etnografie și
Artă Populară expoziția temporară: Din lada de zestre a românilor - fota.
Timp de zece săptămâni, în perioada martie - mai 2021,
publicul vizitator este așteptat să admire 73 piese de port popular feminin din
mai multe regiuni etnografice ale țării, precum: Transilvania, Maramureș,
Banat, Crișana, Oltenia, Muntenia, Moldova și Bucovina. Frumusețea portului
popular românesc este evidențiată și de șase costume tradiționale femeiești.
Odată deschisă, lada de zestre a românilor scoate la iveală
minuni vestimentare, tesuțe cu migală și multă măiestrie. Reale opere de artă
purtate cu mândrie de femeile tuturor timpurilor.
Ca un concludent exemplu, fotele din colecția de port
popular a muzeelor organizatoare sunt foarte valoroase atât din punct de vedere
artistic, cât și al vechimii, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
începutul secolului al XX-lea. O parte din piesele textile au fost
achiziționate din localități care au aparținut vechiului județ Muscel: Rucăr,
Stoenești, Albești, Valea Mare, Lerești, Schitu Golești, Poienarii de Muscel,
Câmpulung Muscel etc. O altă parte au fost donate Muzeului Municipal Câmpulung
și din alte părți ale țării.
Vă așteptăm cu mult drag să descoperiți povestea fotei!
joi, 18 martie 2021
Mausoleul Mateiaș - Simbol al vitejiei românești
Muzeul Municipal Câmpulung
martie- iunie 2021
Muzeul Municipal Câmpulung are plăcerea de a vă informa că în perioada martie - iunie 2021, cel mai mare monument al românilor este centrul expoziției temporare Mausoleul Mateiaș - Un simbol al vitejiei românești.
Mausoleul de la Mateiaș, monumentul simbol al vitejiei românești, unde își dorm somnul de veci sute de eroi ce și-au dat viața pentru a apăra pământul strămoșesc, este simbolul jertfei eroilor căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial.
Muntele Mateiaș a constituit principalul punct de apărare al
Armatei Române din trecătoarea Rucăr - Bran, iar locul a fost "însemnat" cu
ridicarea unui impresionant Mausoleu, ce pomenește, și astăzi, de jertfa lor.
Vizitatorii pot afla întreaga istorie a locului, pornind de
la ideea ridicării Mausoleului, punerea pietrei de temelie și urmele lăsate de
trecerea timpului. De asemenea, au posibilitatea de a afla detalii despre eroii
a căror amintire nu moare niciodată, dar și mai multe lucruri neștiute despre
personalitățile ce au ajutat la ridicarea Mausoleului Eroilor de la Mateiaș.
Expoziția este îmbogățită și prin materiale suport, inclusiv
suveniruri, de care publicul vizitator se poate bucura păstrând memoria acestui
eveniment ce face legătura dintre trecutul nostru istoric și prezent.
Vă așteptăm cu mult drag, pentru că nu trebuie să uităm niciodată îndemnul "Pe aici nu se trece!
luni, 21 septembrie 2020
luni, 10 august 2020
Peisaje muscelene
Arta plastică contemporană românească
Muzeul Municipal Câmpulung
3 august - 3 septembrie 2020
Expun:
Maria Proca Jinga, Ion Zidaru, Gheorghe Simotta,
Eugen Chirovici, Corneliu Drăgan
joi, 5 martie 2020
La Secția de Etnografie și Artă Populară...
Lansare de carte,
Letiția Florina Brătulescu, Gheorghe Ciolcă
Muzeul Municipal Câmpulung
6 martie 2020
luni, 13 ianuarie 2020
Nae Leonard - Prințul Operetei
Muzeul Municipal Câmpulung
ianuarie - februarie 2020
La început de an 2020, în perioada Ianuarie - Februarie,
Muzeul Municipal Câmpulung vă învită să vizitaţi expoziţia Nae Leonard –
Prinţul Operetei, găzduită de Secţia de Istorie şi Artă Plastică.
*Pentru a afla cine a fost Nae Leonard şi de ce a ajuns să i
se spună Prinţul Operetei vă aşteptăm cu drag la un tur al unei expoziţii pe
care nu trebuie să o rataţi!
**Nae Leonard s-a născut la data de 13 decembrie 1886, în
mahalaua Bădălan din Galaţi şi s-a stins din viață în plină tinerețe, la data
de 24 decembrie 1928, la Câmpulung, sărac, departe de forfota prietenilor în
mijlocul cărora trăise, fără medalii și onoruri… … …
sâmbătă, 14 decembrie 2019
Contribuţii muscelene la Marele Război de Întregire Naţională
Lansare de carte
Sterian Pricope
Câmpulung
19 decembrie 2019
Domnul Sterian Pricope și echipa Muzeului Municipal
Câmpulung au onoarea de vă invita la lansarea cărții Contribuţii muscelene la
Marele Război de Întregire Naţională (volumul I).
Evenimentul va avea loc în data de 19 decembrie 2019, ora
16:00, în sala mare a Primăriei Municipiului Câmpulung, în prezența
oficialităților locale și a reprezentanților vieții culturale a comunității.
Doar cunoscându-ne trecutul ne putem redescoperi ca oamenii
de mâine.
Contribuţii muscelene la Marele Război de Întregire Naţională nu este o carte de istorie plină doar de locuri şi date, ci reprezintă o
poveste cu şi despre oameni, cu fapte şi întâmplări.
O lucrare care "provoacă
trecutul şi îndeamnă la reflecții asupra viitorului“, cititorul descoperind
treptat importanța identității comunității locale în context național.
O carte care merită descoperită filă cu filă, un unic prilej
de a cunoaşte mai mult şi mai multe, aşa cum o spune în cuvântul înainte chiar
dl. col. (r) Nicolae Uszkai.
vineri, 18 octombrie 2019
Reviste şi ziare din colecţiile Muzeului
Muzeul Municipal Câmpulung
octombrie - noiembrie 2019
În perioada octombrie - noiembrie 2019, la Muzeul Municipal
Câmpulung, în cadrul Secţiei de Istorie şi Artă Plastică, este deschisă
publicului larg o expoziţie ce cuprinde un număr de
54 exemplare din diferite
categorii de ziare și reviste.
Vizitatorii pot face o scurtă întoarcere în timp, "răsfoind”
reviste şi ziare politice, de cultură, literare, umoristice şi școlare, toate
din propriile colecții ale Muzeului Municipal Câmpulung.
O expoziţie care nu poate fi ratată, pentru simplul fapt că
exponatele reprezintă o infimă fărâmă din ceea ce a însemnat şi reprezintă
presa scrisă românească.
Presa românească s-a născut târziu, în urmă cu 190 de ani,
la o distanţă de peste 200 de ani faţă de primul ziar din lume, apărut în
Strasbourg la începutul secolului al XVII-lea.
Curier Românesc, întâia publicaţie editată în limba
română, a văzut lumina tiparului abia la 8 aprilie 1829, în Muntenia, sub
patronajul lui Ion Heliade Rădulescu.
Curierul a apărut de două ori pe săptămână, lunea şi
vinerea, în patru pagini, era redactat cu litere slavone, iar pe frontispiciul
său scria, cu majuscule latine şi cu multe virgule: Gazeta politică;
comercială și literară.
Exemplul lui Heliade Rădulescu a fost urmat imediat de
Gheorghe Asachi şi, mai târziu, de Gheorghe Bariţiu.
La data de 1 iunie 1829, la Iaşi, a apărut primul număr din Albina românească, iar mai târziu, la 12 martie 1838, se tipărea, pentru
prima oară, Gazeta de Transilvania.
Presa românească prindea astfel contur, iar filele ziarelor
erau gospodărite cu atenţie şi dăruire de cărturari cu viziuni politice clare,
asumate făţiş.
Publicaţiile luptau pentru "deşteptare”, pentru conştiinţa
naţională, drepturile sociale, politice şi culturale, ba chiar pentru „dreptul
sfânt al slobozeniei dinlăuntru şi dinafară”, după cum scrie chiar eruditul
Mihail Kogălniceanu în Dacia literară.
Nimeni nu se sfia să unească versul cu proza, replica
dramatică şi satira, verbul percutant şi metafora, într-un tot organic, un
catalizator esenţial pentru anul revoluţionar 1848.
În perioada interbelică dezvoltarea ziarelor era la nivelul
celorlalte ţări europene, atât din punct de vedere al celor care scriau, cât şi
din cel al conceptelor aplicate (publicitatea prinde aripi, ziarele apar în
format color).
sâmbătă, 6 iulie 2019
Abonați-vă la:
Postări (Atom)