Imi pasa: 06/02/20

marți, 2 iunie 2020

Cea mai mare peșteră din țară

Peștera Vântului

În fundul peșterii (Peștera Vîntului).

Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Primul pas (Peștera Vîntului).

Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Curs subteran fosil. (Peștera Vîntului).

Foto: Mihai Șerban. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Pe cursul subteran. (Peștera Vîntului).

Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Încet curg cernitele ape ale peșterii.

Aparatul fotografic nu a putut cuprinde într-o imagine această coloană albă

și strălucitoare care a primit nume de Torpila.

În jungla de piatră calcă pentru prima dată piciorul unui om.

Intrarea în peșteră îți cere multă suplețe și îndrăzneală.

Articol publicat în Revista Știință și Tehnică, Nr. 10. Octombrie 1963.

Între timp, în urma explorării totale,

peștera a fost declarată cea mai mare din țară (n.a.)

Formațiuni parietale în Peștera Vîntului.

Volum: Bihor. Ghid turistic al județului. 1979.

Idem (imagine în oglindă) Peștera Vîntului. Monografia: Județele patriei - Bihor. 1979.

Album: Peșteri din România. Editura Meridiane, 1961.

Autorii fotografiilor: Mihai Șerban, Iosif Viehmann, Dan Coman.

Au mai colaborat: Marcian Bleahu, Iosif Fischer, Traian Orghidan,

Maxim Pop, Corneliu Pleșa. Tiraj: 2490 exemplare.

Revista Știință și Tehnică, Nr. 10. Octombrie 1963.

Monografia: Județele patriei - Bihor. Editura Sport - Turism. 1979.

Fotografii: E. Popper, Șt. Vilidar, col. C.P.C.S.

Volum: Bihor. Ghid turistic al județului. Editura Sport -Turism. 1979.

Ce-am avut...pe mări și pe oceane

Din istoria navigației românești

NAVROM

Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 1. 1 ianuarie 1973.

Observație personală. Camionul din imagine are un aspect cam "milităros".

N-am spus și că făceam comerț cu arme, Doamne ferește!

Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 20. 24 mai 1975.

***

În anii regimului de democrație populară a fost pus la dispoziția

oceanologilor un vas special cu care să se efectueze o parte din cercetări.

Revista Știință și Tehnică, Nr. 8. August 1964.

Exponatul lunii: Revista copiilor și a tinerimei

Muzeul Județean Teohari Antonescu

Giurgiu

iunie 2020

Muzeul Județean Teohari Antonescu Giurgiu prezintă în cadrul proiectului muzeal Exponatul lunii: Literatura pentru copii în Revista copiilor și a tinerimei. Rolul literaturii în formarea personalității copilului.

Expoziția prezintă Revista copiilor și a tinerimei, nr. 31 din 1916 și alte creații pentru copii: basme, povești povestiri: Frații Grimm, Povești; Alphonse Daudet , Piciul; Lyman Frank Baum, Vrăjitorul din Oz; Ion Creangă, Povești, povestiri, amintiri; Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă; Mihail Sadoveanu, Nada Florilor; Petre Ispirescu, Legendele sau basmele românilor.

Înființată de Constantin Gheorghe Costa-Foru (remarcabilă personalitate culturală română, ziarist, avocat, atașat diplomatic la Paris și subprefect la Comana, Judeșul Vlașca), Revista copiilor și a tinerimei a apărut, săptămânal, în perioada 25 mai 1913-12 noiembrie 1916 și 1 ianuarie 1919-1924.

Ion C Vissarion (1877-1951), scriitor dâmbovițean care a colaborat la mai multe reviste și ziare ale vremii cu articole, nuvele , povestiri, poezii și piese de teatru, a publicat în paginile revistei povestea intitulată Zapis -Împărat.

O colaboratoare de mare succes a revistei a fost scriitoarea suedeză Selma Lagerlof (1858-1950), laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1909. Din povestea Moș Răducu transpar figurile centrale ale copilăriei - bunicul și bunica.

Literatura înfluențează în sens pozitiv viața și dezvoltarea copiilor: îi învață principiile morale, acționează asupra idealurilor și aspirațiilor, conturează mentalitatea, îi ajută să facă diferența dintreb ine și rău, ajută la îmbogățirea vocabularului, dezvoltă particularități precum atenția, observația, intuiția, percepția, influențează comportamentul în familie și în grup, cultivă imaginația și creativitatea, modeleaza personalitatea.

***Muzeul Teohari Antonescu Giurgiu