Lansare de carte
Costin Petrescu
Librăria Humanitas, Cișmigiu, București
8 decembrie 2018
Vă invităm sâmbătă, 8 decembrie, ora 17:00, la Librăria
Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului Însemnările unui pictor
refugiat. La Iași, în timpul războiului: 1916-1917 de Costin Petrescu, cu
studiu introductiv, cronologie și note de Virginia Barbu, recent apărut în
colecția Memorii/Jurnale a Editurii Humanitas. La eveniment vor vorbi: Virginia
Barbu, istoric și critic de artă, îngrijitoarea ediției, Adrian-Silvan Ionescu,
istoric și critic de artă, directorul Institutului de Istoria Artei G. Oprescu și Daniel Cain, cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al
Academiei Române.
"Însemnările lui Costin Petrescu, excelent portretist,
inovator al frescei românești interbelice, constituie o mărturie importantă din
timpul primei conflagrații mondiale, un document tragic, dar totodată plin de
spirit și de farmec, remarcabil prin acuratețea percepțiilor și a informațiilor
înregistrate. Ele reflectă exercițiul atent al vizualității și practica
variatelor meșteșuguri stăpânite de autor, precum și convingerea sa morală că
«faptele trebuiesc bine amintite, ca nu cumva să se uite vreodată».
Peste un timp care s-a rotunjit, ni se oferă astăzi prilejul
acelui «mai târziu, târziu de tot» pe care pictorul Costin Petrescu îl anticipa
pentru momentul în care vor ieși la lumină însemnările sale din vremea
pribegiei.“ – Virginia Barbu
Costin Petrescu (1872–1954) este cunoscut îndeobște ca
pictor, arhitect, maestru în arta frescei (este autorul Marii Fresce a Neamului
de la Ateneul Român), profesor la Belle Arte. E de mai mică notorietate
participarea sa la serbările de aniversare a 400 de ani de la moartea lui
Ștefan cel Mare din 1904/1905 și la festivitățile Încoronării din 1922 (a
conceput scenografia și costumele cortegiului istoric, dar și mantiile regale,
sceptrul regelui Ferdinand și coroana reginei Maria). Și mai puțin cunoscut
este episodul retragerii sale în Moldova pe perioada ocupației Puterilor
Centrale: deși nu a acceptat până la urmă să facă parte din grupul de artiști
mobilizați pe lângă Cartierul General, a imortalizat în propria-i manieră, în
lucrări plastice, participarea armatei române la conflagrația mondială. Prin
intermediul însemnărilor sale, care ajung acum integral la cunoștința
cititorilor, Costin Petrescu lasă și o prețioasă mărturie narativă asupra
exodului din primele săptămâni ale ocupației Puterilor Centrale și asupra
refugiului din Moldova.
"Prin podurile caselor se grămădeau nenorociţi fugari fără
adăpost, se înghesuiau unul într-altul, luptând cu foamea şi gerul cumplit până
ce moartea se îndura să le curme suferinţele lor. Prin gura podului se scotea
cu anevoinţă stârvul îngheţat şi ţeapăn al nefericitului refugiat. Şi se
duceau... unul după altul. S-au văzut căruţe supraîncărcate de soldaţi
degeraţi, aruncaţi unul peste altul ca nişte buşteni de lemne. În lada cu gunoi
din str. Păcurari colț cu str. Carol s-a găsit vârât în gunoi cadavrul unui
colonel rus asasinat de-ai lui și căruia-i luaseră doar încălțămintea din
picioare. Se știe cine și cum l-a asasinat, dar îndrăzneală nimeni n-a avut
să-i urmărească de când sovietele soldățești terorizează pe șefii lor. Și câte
de astea… Dezgustul te coprinde și parcă nu se cade nici măcar să-ți mai treci
vremea ana-lizând faptele sălbatice ale acestor brute ce nu știu decât să mănânce
și să ucidă.“ – Costin Petrescu
