marți, 27 octombrie 2020

Așa cum a fost...la Vaslui

 


    Expoziție de fotografie 


Salonul de Artă Fotografică Vaslui 


1982




Ilustrată din colecția personală.






Consemnare publicată în Revista Fotografia, Nr. 146. Martie - aprilie 1982.

Camil și Greta...

 


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Camil Petrescu


















Articol publicat în Magazin estival Cinema 1982.

Pe simezele nemțene...la ces aniversar

 

Arta plastică contemporană românească 


    Ștefan Hotnog 


Muzeul de Artă, Piatra Neamț 


29 octombrie 2020 - 17 ianuarie 2021





 

Neoanud

 


Expoziție de fotografie 


Dorel Găină 


Calpe Gallery, Timișoara 


2 - 12 noiembrie 2020 



Pe simezele timișorene - 𝟏+𝟏+𝟏 ș𝐢 𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀.

 


    Arta plastică contemporană românească 


Muzeul de Artă Timișoara


28 octombrie 2020




    Muzeul de Arta Timisoara - Palatul Baroc 𝐯ă 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭ă, î𝐧 𝟐𝟖 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐢 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭: 𝟏+𝟏+𝟏 ș𝐢 𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀. 𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐚 𝐝𝐞 𝐨 𝐧𝐨𝐮ă 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭ă, 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐮𝐧𝐞𝐢 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭ăț𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞, 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐞 ș𝐢 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 î𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮ț𝐢𝐞𝐢. 𝐄𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭ă 𝐳𝐞𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢ș𝐭𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐨𝐮ă 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐠𝐫𝐮𝐩𝐮𝐫𝐢, 𝟏+𝟏+𝟏 ș𝐢 𝐒𝐈𝐆𝐌𝐀.

Prima vizionare a expoziției are loc la ora 16:00, iar a doua de la ora 18:00.

   Înființat în anul 1966, Grupul 111 trebuie văzut în cadrul creat de Liceul de Artă din Timișoara. Într-un timp scurt, el a reușit să probeze că dialogul interdisciplinar este unul fundamental pentru schimbările ce se petrec în lume. După plecarea lui Roman Cotoșman în SUA, Grupul 111 a devenit Grupul SIGMA. Pentru arta contemporană din România, SIGMA oferise o altă înțelegere și o altă definire a omului prin gramatica formelor, estetica industrială, marketing, geometrie industrială, culori complemetare, design, studiu bionic. Artiștii care au dat viață grupului SIGMA - Ștefan Bertalan, Constantin Flondor, Doru Tulcan și Ioan Gaita - au fost profesori ai amintitului liceu. Ștefan Bertalan și Constantin Flondor își propuseseră ”un program de pedagogie de artă, principii de corelare între formă – funcție – mediu, principii de generare a formelor”.

    Grupul SIGMA devenise de referință nu numai în artele vizuale, unde a contribuit decisiv la înnoirea limbajelor, dar și în dezbaterile de idei:  ”Colaborarea cu ingineri, arhitecți și oameni de știință a îndreptat grupul spre o cercetare interdisciplinară, remarcabilă pentru anii 1960 – 1970 și pentru condițiile unui regim politic totalitar care s-a întrecut în a lua măsuri constrângătoare. În pofida multiplelor restricții, Timișoara era un loc unde se aflau suficiente minți luminate, aspirând la o orientare pro-occidentală în arte și științe. În fapt, orașul conserva încă o  bogată paletă de moșteniri multiculturale, încurajând experimentele. Acestea fuseseră posibile pe fondul în care Timișoara anilor postbelici era încă populată de mulți meseriași cu o înaltă calificare, de o clasă de mijloc supraviețuind războiului și vorbind mai multe limbi, de o societate în care relațiile interpersonale se bazau pe dialog și reciprocitatea serviciilor făcute. Vechiile industrii și-au continuat existența (cazul fabricilor TIMIȘOREANA, ILSA, KANDIA, GUBAN, AZUR, ș.a.), iar oamenii care le reprezentau nu erau străini de pluralitatea obiceiurilor moștenite de la predecesori, de pregătirea și etica profesionale, de bunul simț și binele de obște. Acest aspect – prea puțin evidențiat în înțelegerea infrastructurii orașului – a făcut posibilă relația dintre creatorii artei neo-anvangardiste și societatea locală” (prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara).

   Mult așteptata expoziție este posibilă și ca urmare a inventarierii tuturor obiectelor de patrimoniu ale muzeului și a restaurării unora dintre acestea.

   Noua expoziție permanentă - a șasea după Pictură veche bănățeană, Icoane bănățene, Artă modernă românească, Corneliu Baba și Artă europeană - este găzduită în sălile de la etajul I ale Muzeului de Artă și poate fi vizitată zilnic, de marți și până duminică, între orele 10:00 și 18:00.

 

Premieră harghiteană

 


Expoziție de fotografie 


Bienala de Artă Fotografică 


Miercurea Ciuc 


prima ediție, 1982




Ilustrată din colecția personală.






Articol publicat în Revista Fotografia, Nr. 149. Septembrie - octombrie 1982.

O sută de ani de la naștere...

 


Arta plastică contemporană românească 


Valentina Rusu Ciobanu 


Muzeul Municipiului București 


5 - 29 noiembrie 2020




    Muzeul Municipiului București va găzdui la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), începând cu data de 5 noiembrie 2020, o expoziție excepțională, dedicată celei mai importante pictorițe din Basarabia care, pe data de 28 octombrie, împlinește 100 de ani. Este prima mare expoziție personală a Valentinei Rusu Ciobanu în România. Un eveniment cultural major, care deschide calea spre includerea Școlii de pictură de la Chișinău într-o nouă istorie a artei românești.

    "Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere este o expoziție care vine să ne demonstreze încă o dată forța elitei culturale de la Chișinău și a Școlii de pictură basarabene, o școală tânără dar viguroasă, care a rezistat provocărilor istorice și care ne aduce în fața ochilor o creație originală și națională, impresionantă prin forța mesajul plastic transmis", a declarat dr. Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București.

Toate detaliile despre acest eveniment sunt aici:

http://muzeulbucurestiului.ro/valentina-rusu-ciobanu-o.../



La fereastra sufletului

 


Expoziție de fotografie 


Nicolae Ciocîrlan 


Galeriile Flacăra Iașului, Iași


1982




Ilustrată din colecția personală.




Cronică publicată în Revista Fotografia, Nr. 149. Septembrie - octombrie 1982.




Pe simezele clujene - Lume întoarsă

 


Arta plastică contemporană românească 


Sipos Laszlo


Muzeul de Artă Cluj-Napoca


28 octombrie - 15 noiembrie 2020




    Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, împreună cu Institutul Cultural Maghiar din Sfântu Gheorghe, vă invită la expoziția de pictură și grafică Sipos László: Lume întoarsă. Expoziția poate fi vizitată (cu respectarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19) începând cu data de 28 octombrie 2020.

    Pictorul și graficianul Sipos László (n. 1943, Cluj) a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, absolvind în 1970 secția de artă textilă. În perioada 1970–1990 a fost profesor de desen la Turda, iar între 1990–1992 a fost angajat ca grafician la redacția revistei clujene Helikon. Începând din 1992 este artist liber profesionist, trăiește și lucrează la Unirea (jud. Alba). De-a lungul carierei, a contribuit cu ilustrații la peste 70 de cărți și publicații, a fost scenograf pentru numeroase piese de teatru de păpuși și a publicat articole în domeniul artei plastice. Începând din 1969 participă la diferite expoziții de grup organizate la Cluj și în Ungaria. Prima expoziție personală a acestuia a fost deschisă tot în anul 1969, la Cluj. A organizat mai multe expoziții personale la Cluj (cea mai recentă în toamna anului 2019 la galeria Ars Sacra), Târgu-Mureș (1971), București (1972, 2007, 2010), Oradea (1976), orașul Makó din Ungaria (1996, 2001, 2011), Rusia (2013), Budapesta (2014), Sfântu Gheorghe (2020). Din 1995 este membru în consiliul director al Breslei Barabás Miklós, iar din 2011 membru al Academiei Maghiare de Artă. I s-a conferit premiul de pictură al Breslei Barabás Miklós (1997) și Premiul Szolnay Sándor (2004), a fost distins cu Ordinul de Merit al Republicii Ungare (2011).

   În arta sa, Sipos îmbină influențele unor stiluri artistice variate (de la pop-art prin constructivism și neoexpresionism până la suprarealism), creându-și astfel un limbaj pictural specific și imediat recognoscibil, impregnat de filozofia existențialistă. Pictura sa gravitează în jurul unor teme principale, precum responsabilitatea artistului și a savanților (vezi seria Magul / Einstein sau portretele unor creatori excepționali: poetul Ady Endre, compozitorul Bartók Béla, scriitorul Tamási Áron), figura (idealizată) și rolurile femeii, lumea de circ (seria Clovn). Multe dintre lucrările sale sunt inspirate de balade și de arta populară (Meșterul Manole, Madona Ceangău), iar motivele sale recurente (pește, ciocan, clește, cuie, cupă) sunt simboluri ancestrale ale religiei catolice. De-a lungul carierei, se întoarce frecvent la unele "personaje" simbolice (mag/vrăjitor, cocoș, cal, Copacul Vieții), creând serii de tablouri pe aceste teme.

    Această expoziție oferă o selecție restrânsă din opera de viață a maestrului Sipos, punând accent pe cele mai importante teme și pe capodoperele sale. În același timp, sunt expuse și câteva opere timpurii ale artistului. Principalele unități tematice ale expoziției sunt: capodopere de artă religioasă și populară, lucrări legate de muzică și picturi-omagii ale marilor figuri ale culturii maghiare universale și din Transilvania.

    Curatorii expoziției: Szebeni Zsuzsanna (Institutul Cultural Maghiar din Sfântu Gheorghe) și Bordás Beáta (Muzeul de Artă Cluj-Napoca)


Vatra Luminoasă, modelul orașelor-grădină din București

 


Prezențe românești peste hotare, 


Institutul Cultural Român, Paris, Franța, 


2 noiembrie - 18 decembrie 2020




   Expoziția Vatra Luminoasă, modelul orașelor-grădină din București, o călătorie în istoria arhitecturală a unuia dintre cele mai interesante cartiere ale Bucureștiului de la început de secol 20, este găzduită de Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris între 3 noiembrie și 17 decembrie 2020.


   Vatra Luminoasă este un cartier de locuințe sociale, construit la periferia Bucureștiului între anii 1933 și 1949, destinat muncitorilor, meșteșugarilor și funcționarilor. Cartierul, care se înscrie în istoria Mișcării Moderne, a fost conceput de arhitecții Ioan Hanciu și Nicolae Aprihăneanu, având la bază modelul orașelor-grădini. Cei doi arhitecți au pus pe primul plan spațiile verzi, individuale și colective, dar și echipamentele publice. Aceste spații sunt astăzi protejate de Institutul Național al Patrimoniului și reprezintă unica realizare de această calitate si anvergură din România interbelică.


    Expoziția de la ICR Paris prezintă aspectele vaste ale acestei arhitecturi moderne, de la urban la locuința personală. Sunt decriptate astfel istoria arhitecturală a Bucureștiului de la începutul secolului 20, cartierele-grădini, locuințele sociale și noțiunea de modernism, ca și tipologia caselor.    


    Pentru a evidenția particularitatea acestui cartier, dar și raportul cu istoria timpului său, expoziția propune documente de arhivă, cărți, corespondențe, carnete, schițe, fotografii de epocă. Vor fi prezentate și cincisprezece imagini rezultate în urma unui fotoreportaj realizat cu această ocazie de artistul Nicu Ilfoveanu. Curatorul expoziției este arhitectul Jérémy Vercken de Vreuschmen, strănepot al arhitectului Ioan Hanciu.

    Totodată, în cadrul proiectului expozițional, va fi lansat albumul bilingv Vatra Luminoasă, le modèle des cités-jardins à Bucarest / Vatra Luminoasă, modelul orașelor-grădină în București, care conține fotografii și desene, publicat la editura Studio ZONA, în colaborare cu asociația Ideilagram. Volumul va fi lansat online în data de 5 noiembrie 2020, la ora 18:00 (ora Franței), pe pagina de Facebook a Institut Culturel Roumain de Paris fiind transmisă, în direct, de la Galeria Macadam a ICR Paris, prezentarea susținută de Jérémy Vercken de Vreuschmen, curatorul expoziției. Cartea reia istoria și arhitectura cartierului Vatra Luminoasă din București, fiind realizată sub coordonarea lui Jérémy Vercken de Vreuschmen, cu contribuția Irinei Calotă și a lui Andrei Răzvan Voinea. Fotografiile sunt realizate de Nicu Ilfoveanu și Dragoş Cîrneală. Albumul este disponibil la librăria pariziană Volume și la ICR Paris. 

credit foto: Dragoș Cîrneală

***Institutul Cultural Român / Romanian Cultural Institute