marți, 21 iunie 2022
Une Vie dans une Valise
Prezențe românești peste hotare
Institutul Cultural Român, Paris, Franța
22 iunie 2022
Artiști și Artizani...la muzeul de la Șosea
Muzeul Național al Țăranului Român
București
24 - 26 iunie 2022
La o aniversare...
Lansare de carte
Dinu Flămând
Muzeul Național al Literaturii Române, București
23 iunie 2022
Popescu 10 în control
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Cinemateca
Moment solemn în coopertativa din Calea Veche:
instructorul se cinstește cu "conducerea".
Popescu 10 (Tudor Popa) controlează...
iar gestionarul (Al. Giugaru) și vînzătorul (M. Anghelescu) tremură
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 6. 15 martie 1955.
Pe simezele sibiene - Athanor
Arta plastică contemporană românească
Dragoș Pătrașcu
Muzeul de Artă Contemporană, Sibiu
24 iunie - 30 iulie 2022
„Artistul ieșean Dragoș Pătrașcu vine la Sibiu cu o
expoziție excepțională cu lucrări de pictură, desen, gravură, și o instalație
care cuprinde peste 100 de obiecte asamblate. În cadrul expoziției va putea fi
admirată și lucrarea Soarele inocenței, imagine care a fost aleasă în acest an
ca afiș al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.
Dragoș Pătrașcu se remarcă astăzi ca fiind un artist
complex, matur, care interpune grila unei inteligențe plastice axată pe
verosimil și cerebralitate. Desenează ca un arhitect și visează ca un
pamfletar. Între luciditate și disperare, el așează o veritabilă conștiință a
timpului. Graficianul Dan Erceanu, afirma în anul 2013 : „Acea calitate a
artistului de a fi mereu nou, proaspăt, calitate pe care Serghei Djaghilev i-o
pretindea lui Picasso- „Uimește-mă”, pare să-i fie proprie lui Dragoș Pătrașcu
în mod natural. Am considerat mereu că, deși mai are încă multe de spus în arta
sa, Dragoș Pătrașcu este deja autorul unei opere extrem de bogate, de variate,
operă care mizează pe absorbția totului într-un stil personal.‟
text apărut pe site-ul Festivalului Internațional de Teatru – Sibiu 2022
Grădina cu ii
Muzeul de Etnografie
Piatra Neamț
ediția a IV-a, 26 iunie 2022
Pe 𝟐𝟔 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝐯𝐚̆ 𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚̆𝐦 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐏𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚-𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̦ să ne bucurăm împreună de o expoziție minunată de cămăși cusute cu maiestrie de 𝐝𝐨𝐚𝐦𝐧𝐚 𝐅𝐞𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚𝐬 𝐅𝐚𝐫𝐜𝐚𝐬̦-𝐋𝐨𝐡𝐚𝐧, coordonatoarea grupului care formează Șezătoarea de Bacău și prietenii dumneaei: Angela Colbeanu, Iulia Georgescu, Adriana Iordache, Claudia Petronela Pătrașcu, Simona Drob, Maria Ghimpu și Valentin Huiban.
„𝑅𝑎̆𝑧𝑏𝑜𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒
𝑡̦𝑒𝑠𝑢𝑡 𝑚𝑖-𝑎
𝑓𝑜𝑠𝑡
𝑐𝑎̂𝑛𝑡𝑒𝑐 𝑑𝑒
𝑙𝑒𝑎𝑔𝑎̆𝑛, 𝑖𝑎𝑟 𝑎𝑐𝑢𝑙
𝑒𝑟𝑎
„𝑗𝑢𝑐𝑎̆𝑟𝑖𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡𝑎̆”, spune invitata noastră.
Felicitas Farcaș - Lohan a transformat pasiunea în
meserie: din 1991 este bibliotecar la Biblioteca Comunală Episcop Ioan Duma iar din 2017 este referent la secția externă cusut-țesut a Școlii populare de
arte și meserii Bacău. Ca voluntar în cadrul Fundației Sf. Ioan Bosco din Bacău
coordonează un atelier de învățare a meșteșugurilor la care participă copii și
adulți.
În ultimii ani, împreună cu membrele Șezătorii, a avut
expoziții la Aeroportul Internațional Bacău (2018), Muzeul de Artă Piatra-Neamț
(în cadrul Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, 2019), la Complexul
Muzeal ”Iulian Antonescu” Bacău (2019), la Biblioteca municipală Onești (2021).
Activitatea sa este recunoscută de specialiști (fiind menționată în dosarul
alcătuit pentru introducerea în Patrimoniul Imaterial UNESCO a cămășii cu
altiță), a colaborat cu Muzeul Etnografic Moldova Iași și cu Institutul
Național al Patrimoniului.
Vă invităm să admirați cele 𝟐𝟑 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐦𝐚̆𝐬̦𝐢 𝐜𝐮𝐬𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐥𝐮𝐦𝐢i 𝐬𝐚𝐮 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐚𝐭𝐞, inspirate din vechi izvoade, ii ce reprezintă zona Neamț, Bacău (Răcăciuni și Faraoani – piese de port popular ceangăiesc), Bucovina, dar și Gorj, Vâlcea, Vlașca și Olt, să apreciați munca și valorile autentice.
"Atacul gangsteresc fascist de la Berna"
Legația română
Berna, Elveția
14 - 16 februarie 1955
Grupaj publicat în Ziarul Scînteia tineretului de joi, 17 februarie 1955.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 5. 1 martie 1955.
Legația R.P.R. din Berna păzită de poliția elvețiană...după agresiunea bestiilor fasciste.
După ce și-au săvîrșit crima, bandiții se predau. După cum se vede, nici nu sînt
escortați de poliția elvețiană, care are, pare-se, misiunea de a le acoperi retragerea.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 6. 15 martie 1955.
Articol, semnat de Horia Liman, publicat în Revista Flacăra, Nr. 7. 1 aprilie 1955.
***Mai multe despre acest "incident" puteți afla și de aici:
Incidentul de la Berna - Wikipedia
Abonați-vă la:
Postări (Atom)