Cecilia Cuțescu-Storck și Ligia Macovei, o relație inedită: maestru-discipol

Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei 

București 

17 septembrie 2020 - 10 ianuarie 2021

    La Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei, începând de joi, 17 septembrie 2020, de la ora 10:00, veți putea descoperi noua expoziție tematică Cecilia Cuțescu-Storck și Ligia Macovei, o relație inedită: maestru discipol (17 septembrie 2020 – 10 ianuarie 2021).

    Ligia Macovei a studiat la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti, la secţia de artă decorativă, avându-i ca profesori pe: Jean Al. Steriadi, Cecilia Cuţescu-Storck, Cornel Medrea şi pe arhitectul Horia Teodoru. Iniţial, se înscrie la clasa de desen a lui Jean Al. Steriadi iar, în 1935, când alege să se specializeze în artă decorativă, frecventează pentru scurt timp clasa lui Costin Petrescu, a cărui metodă de predare nu o agreează, mutându-se în final la clasa Ceciliei Cuţescu Storck. Printre colegii de studii i-au fost apropiaţi: Wanda Sachelarie-Vladimirescu, Mariana Petraşcu (fiica pictorului Gheorghe Petraşcu), Nuni Dona (nepoata scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea), Natalia Dumitrescu (pictoriţă stabilită în Franţa după cel de-al Doilea Război Mondial, unde a activat în cadrul saloanelor Paris des Réalités Nouvelles, o mişcare influenţată de pictorii Alberto Magnelli şi Vassily Kandinsky), Eugen Drăguţescu, Alexandru Istrati, Valentina Bardu, Lucia Cosmescu, Trixy Checais (care studia baletul cu Floria Capsali).

     Expoziția-semnal de la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei aduce în atenția publicului relația specială dintre cele două artiste, având în vedere că, de exemplu, la clasa Ceciliei Cuțescu-Storck se studiau artele decorative, adică: pictura murală, designul publicitar dar și ilustrația de carte. Pornind de la aceste studii, Ligia Macovei a reușit să se remarce în arta românească ca o importantă personalitate a lumii plastice, fiind considerată cea mai talentată ilustratoare a creației eminesciene.

     În anul 1916, Cecilia Cuțescu-Storck devenea prima profesoară la catedra de arte decorative de la Universitatea de Arte Frumoase din București (a deținut această funcție până în anul 1947), fiind și prima femeie profesor care a fost angajată la o academie de artă de stat din Europa. În această perioadă preia și execută și o serie de picturi murale, de mari dimensiuni, ca de exemplu: Agricultura, Industria, Comerțul (1916) în holul Băncii Marmorosch – clădire proiectată de arhitectul Petre Alexandrescu, Istoria Negoțului Românesc din Aula Academiei de Studii Economice (1933) sau plafonul Sălii Tronului din Palatul Regal: Apologia artelor românești (1935).

      Alături de alte două mari artiste ale perioadei, Olga Greceanu și Nina Arbore, Cecilia Cuțescu- Storck înființează Asociația femeilor pictore și sculptore din România, formând așa numitul Grup al celor trei doamne. În anul 1937 a fost aleasă președintă a Sindicatelor Artelor Frumoase din România.

     George Oprescu, reputatul istoric de artă român, constata importanța pe care femeile pictor o vor avea în arta autohtonă, începând, mai ales, cu anul 1930. Pictorițele și sculptorițele din epoca interbelică au fost foarte legate de fenomenul plasticii moderne occidentale și au devenit modele pentru multe tinere, la formarea cărora au avut o importantă contribuție. Legătura stabilită între Cecilia Cuțescu-Storck (profesor-formator) și Ligia Macovei este un exemplu.

     Stilistic, între cele două artiste nu există multe asemănări, dar există o preocupare care le leagă definitoriu: predilecția majoră pentru o abordare analitică a universului feminin.

    Lucrările expuse, de această dată, intră într-un dialog unic, fiecare simbolizînd, printr-un anumit personaj, un tip specific de percepție a realității, o ipostază, o reacție în fața unor încercări ale vieții.         

    La Cecilia Cuțescu-Storck, femeia este un subiect artistic predilect, este simbolul absolut al vieții, fiind adeseori asociată cu o floare. Atenția pictoriței se îndreaptă și spre seducătoarea absolută, triumfătoare dar și înfrântă de o iubire imposibilă, divină, așa cum este cazul personajului biblic, Salomeea. Pe de altă parte, Ligia Macovei oscilează între tipologii foarte complexe, mult mai concrete, reproduse uneori în manieră expresionistă: femeia care trăiește tragedia războiului, acesta putând să fie chiar ea, poate o simplă adolescentă delicată sau o îmblânzitoare de lei. Pictorița își îndreaptă atenția și asupra femeii care poate deveni victimă a iubirii, ca în cazul eroinei din Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado. Alteori, artista portretizează o adolescentă privind încrezătoare, sau, pur și simplu, este atrasă de personaje care trăiesc fără prejudecăți, luptând pentru propria lor supraviețuire. Registrul de reprezentare este foarte complex la Ligia Macovei, artista nu ocolește nici reprezentarea femeii-muză, femeii-zeiță, cum este crăiasa codrului din poemele eminesciene sau femeia luptătoare care conduce mulțimile, precum în ilustrația creată pentru Împărat și proletar.

    Printr-o coincidență unică, Muzeul Municipiului București administrează casele memoriale în care au trăit cele două artiste: Ligia Macovei și Cecilia Cuțescu-Storck, expoziția din cadrul Colecției de artă Ligia și Pompiliu Macovei fiind de fapt un omagiu adus celor două personalități artistice. Secția Artă continuă, în acest fel, activitățile de promovare a caselor atelier de artist, desfășurate pe parcursul anilor 2018-2020, prin expoziții-semnal, precum: Opera inaccesibilă – Acuarela lui Theodor Aman, Magia liniei. Ligia Macovei și lirica eminesciană, Cecilia Cuțescu Storck - Grafică de călătorie, Vitagen Nama-Aman negativ sau Carol Popp de Szathmári, desenator și acuarelist. (Dr. Elena Olariu)

Perioada de expunere: 17 septembrie 2020 – 10 ianuarie 2021

Organizator: Dr. Elena Olariu, director Artă, Restaurare, Conservare

Șef secție Artă: Drd. Angelica Iacob

Conservatori: Lidia Dumitru, Florica Nanu

Muzeografi: Mirela Murariu, Florentina Limban, Mihai Fălcoianu

Șef secție Restaurare: Ovidiu Moț

Prezentare video: Drd. Cristina Ioniță

Concepție grafică: Ștefan Csampai

Redactor: Raluca Hurduc

Promovare: Eliana Radu, Simona Popescu

***Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei 

"Voci proaspete" pe scena Capitalei

Ansamblul Coral Târgu Mureș

Fotografie din colecția personală.

Articol publicat în Contemporanul, Nr. 7. Vineri, 15 februarie 1963.

Pe simezele sucevene - Armonii de toamnă

Arta plastică contemporană românească 

Galeria de Artă Ion Irimescu, Suceava 

septembrie - octombrie 2020

***Catalin Alexandru Chifan

Festivalul Internațional al Muzicii Mecanic

Iași, 

ediția a XII-a, 18 - 20 septembrie 2020

    Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice, organizat de Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu, în perioada 18 - 20 septembrie 2020, va oferi publicului un program atractiv, care va cuprinde expoziții de aparate și suporturi de înregistrare a sunetului, spectacole ale flașnetarilor, concerte, proiecții video, prezentări de accesorii vestimentare, workshop pentru specialiști, realizate sub formă de înregistrari video.

Detalii:

https://palatulculturii.ro/expozitii-si-evenimente/festivalul-internaional-al-muzicii-mecanice-fimm-12--534

***Cristina Iacob 

Exponatul lunii septembrie

Muzeul Național al Banatului 

Timișoara 

septembrie 2020

    În anul 2017, în zona Freidorf a Timișoarei, au avut loc săpături arheologice preventive care au scos la iveală o parte din așezarea sarmatică, parțial cercetată și anterior. Printre complexele arheologice descoperite se numără și câteva morminte. Mormântul de înhumație M266 a aparținut unui bărbat înalt, probabil de origine germanică, (scheletul măsoară 1,95m) al cărui schelet este foarte bine păstrat. Poziția oaselor picioarelor sugerează faptul că gleznele defunctului au fost legate în momentul înmormântării. Nu au fost remarcate urme de violență.

    Inventarul mormântului constă dintr-o cupă din sticlă romană translucidă, gălbui-verzuie, fragmentară, decorată cu un rând de tăieturi ovale alungite în zona centrală a vasului și un rând de tăieturi rotunde în apropierea fundului vasului, iar între ele cu două linii neuniforme (descoperită în imediata vecinătate a capului); o fibulă din argint cu care fusese fixat un obiect vestimentar (descoperită în zona pieptului); un cuțit din fier, foarte slab conservat, care probabil se găsea în momentul înhumării într-o teacă aflată la spate (a fost descoperită sub femurul stâng); o monedă din bronz foarte slab conservată (descoperită în zona bazinului). Cupa din sticlă și fibula din argint au condus la datarea mormântului la sfârșitul sec. al III-lea – sec. al IV-lea d.Ch.

     Este cunoscut faptul că, în perioada cuprinsă între secolele al II-lea î.Ch. și al IV-lea d.Ch., numeroase triburi de călăreți sarmați au trăit în zona de stepă a Ucrainei de azi. La sfârșitul secolului I î.Ch. și până la mijlocul secolului I d.Ch., o parte dintre aceste triburi au migrat în zona Dunării de Jos, unde se aflau mai multe provincii ale Imperiului Roman cu care au interacționat uneori pașnic, alteori agresiv (Dacia, Moesia, Pannonia). Urmele interacțiunii sarmaților cu lumea romană pot fi observate in descoperirea de obiecte realizate în Imperiul Roman în așezările și mormintele sarmate, precum această cupă din sticlă romană, probabil realizată în provincia romană Germania Inferior.

    Deși inventarul funerar al acestui mormânt nu este unul foarte bogat, prezența cupei din sticlă, precum și a fibulei din argint, ne sugerează un statut social privilegiat al defunctului, care, foarte posibil, a fost înhumat împreună și cu alte produse perisabile ale căror urme, din păcate, nu au ajuns până la noi. (Text realizat de dr. Ștefana Cristea).

***Muzeul Național al Banatului

Pe simezele din Alba Iulia

Arta plastică contemporană românească 

Bogdan Bianca Ioana 

Galeria de Artă Alba Iulia 

5 septembrie 2020

***Uapr Alba Iulia

Târgul de Sfânta Maria

Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti 

București 

5 - 6 septembrie 2020

   Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti organizează, în perioada 5-6 septembrie 2020, Târgul de Sfânta Maria. Evenimentul își propune refacerea atmosferei târgurilor de altădată din satul românesc, în preajma sărbătorii Nașterii Maicii Domnului, denumită popular și Sântă Maria Mică, sărbătoare ce marchează sfârșitul verii și începutul toamnei.

    Veți avea ocazia să vă reîntâlniți cu renumiți meșteri populari, colecționari și artiști plastici, să achiziționați cele mai frumoase creații ale lor și chiar să realizați propriile dumneavoastră obiecte în cadrul atelierelor de modelaj în lut, confecționat obiecte cu semințe din fructe și legume, precum și din fibre textile.

    Sâmbătă și duminică, începând cu ora 11:00, va fi pus în scenă musicalul Înșir’te mărgărite, de Roman Vlad, în regia lui Dan Tudor, scenografia Vioricăi Petrovici, adaptare Ivona Cristescu, după celebra feerie a scriitorului Victor Eftimiu, spectacol pentru copii oferit de Teatrul Muzical Ambasadorii ce desfășoară primul parteneriat cu Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, în cadrul programului SAMER (Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României).

Prețul biletului de intrare – 15 lei/adult; 8 lei/pensionar; 4 lei/elev, student

Prețul participării la atelierele de creație – 20 lei/participant. 

Înscrieri la adresa de mail programe.culturale@muzeul-satului.ro

Mai multe detalii despre eveniment, pe 

https://muzeul-satului.ro/events/targul-de-sfanta-maria-editia-2020/.

***Uniunea Artiștilor Plastici din România

Lugoj - Capitala culturală a românilor bănățeni în perioada dualistă

Muzeul de Istorie Artă Plastică și Etnografie 

Lugoj 

18 august - 30 septembrie 2020

    În pofida stării de alertă, care a restrâns semnificativ paleta activităților culturale, Muzeul de Istorie, Etnografie si Artă Plastică Lugoj vă propune o incitantă expoziție fotodocumentară în care publicul are ocazia să descopere gradat, prin întermediul personalităților locale și a numeroaselor manifestări cu caracter național evocate, ascensiunea social-economică a Lugojului, înregistrată între 1867-1914, respectiv afirmarea lui ca centru cultural al românilor bănățeni. 

    Expoziția Lugoj - Capitala culturală a românilor bănățeni în perioada dualistă poate fi vizitată până la sfârșitul lunii septembrie 2020 cu respectarea condițiilor de distanțare socială (se admit grupuri de câte trei persoane) și a normelor sanitare în vigoare (purtarea măștii de protecție).

***Muzeul de Istorie al orașului Lugoj

Pe simezele Capitalei - Ecce Homo

Arta plastică românească contemporană 

Vasile Mureșan Murivale 

Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șușară

 București 

3 - 30 septembrie 2020 

    Expoziția Ecce Homo reunește lucrări având ca laitmotiv chipul hristic, realizate pe diverse suporturi, de la tradiționala pânză de pictură până la tăvi de alimente, mobilier, covoare sau textile recuperate. Portretele postmoderne, citând din marii maeștri renașcentiști devin expresii ale propriului sine al artistului, un jurnal de stări complexe, alternând de la o melancolie duioasă la o tristețe sfâșietoare.

    Interpretările libere, în care grafica minimalistă, aducând aminte de linia lui Pallady, decupează chipul de fundalul de multe ori monocrom, aduc în contemporaneitate tema milenară a portretului sacru, de data aceasta plasându-se în afara oricărei funcții liturgice, politice sau ideologice, acționând ca un cod universal de comunicare între artist și privitor.

***Muzeul de Arta Modernă și Contemporană Pavel Șușară