Editura BISCARA la debut

Lansare de carte

Muzeul Național al Literaturii Române, București 

18 decembrie 2019

    Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește lansarea Editurii BISCARA, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 miercuri, 18 decembrie 2019, de la ora 17:00. Participă: Gelu Negrea, critic şi istoric literar, Madeleine Dina, director editură, Victoria Milescu, Angela Dina-Moţăţăianu și Lucian Gruia.

    Madeleine Dina, iniţiatoarea acestui start-up, a chemat alături de ea o serie de contemporani care ,"au condei, sunt stăpâniţi de har, iubesc vorbele potrivite, ştiu să expandeze idei  neobişnuite în fraze fără cusur lexical şi gramatical, cântate ori, dimpotrivă, mustind adrenalină muşcătoare…”, iar primii trei autori ale căror cărți se lansează o dată cu noua editură sunt Victoria Milescu, Angela Dina-Moţăţăianu și Lucian Gruia.

    Victoria Milescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România; a publicat numeroase volume de poezii, cărţi pentru copii, traduceri în perioada 1994 – 2019, culegând o multitudine de premii onorante; cartea apărută la Editura BISCARA – Şlefuitorul de lacrimi – este un volum de poezii revizuit şi adăugit faţă de o primă variantă din anul 1995, tipărită la o altă editură din Bucureşti.

    Angela Dina-Moţăţăianu, aflată la al şaisprezecelea volum publicat din 2010 până în prezent (poezii, povestiri, nuvele, romane), a obţinut numeroase premii; cartea ce urmează a fi prezentată publicului – Povestiri atomice – este o colecţie de şaizeci de mini-proze ce nu depăşesc cinci sute de cuvinte (flash fiction), cu tentă fantastică.

   Lucian Gruia, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu un bogat palmares de poezie, proză şi critică literară din 1993 până în prezent, a încredinţat Editurii BISCARA reeditarea unui volum de eseuri, apărut în 2012 la Iaşi, referitor la universul filosofic şi literar blagian: Lucian Blaga – Universul clepsidră şi matricea stilistică.

   Ce au în comun cele trei prime apariţii? Toate conţin sau pun în lumină trăsături distincte ale transmodernismului pe care Editura BISCARA îşi propune să-l promoveze nu numai la nivel de curent literar-artistic, ci şi ca mod de viaţă.

Intrarea este liberă.

Vă așteptăm!

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎Lansarea Editurii Biscara

Vara festivalurilor (1965)

România de-altădată,

Imagine din Oameni și șoareci de John Steinbeck; 

în planul întîi, Florin Piersic.

Rememorări (semnate Valentin Silvestru) publicate în Gong,

Almanahul Revistei Teatrul Azi. 1990.

România întregită la sfârșitul anului 1919. Realități și provocări instituționale

Muzeul Uniersității Alexandru Ioan Cuza 

Iași 

17 decembrie 2019

***Muzeul Universitatii "Alexandru Ioan Cuza"

Scrisorile nescrise ale Iuliei Hasdeu – Dezvăluiri

Muzeul Național al Literaturii Române 

București 

21 decembrie 2019

    Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Culturală Iulia Hasdeu vă invită sâmbătă, 21 decembrie 2019, ora 14:00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe) la evenimentul Scrisorile nescrise ale Iuliei Hasdeu – Dezvăluiri. Participă: Crina Bocșan Decusară și Maria Boescu.

    Iulia Hasdeu s-a născut la 2/14 noiembrie 1869, la Bucureşti.  La doar 3 ani deosebea literele, iar la 4 ani vorbea corect în franceză şi în germană, știa să scrie și desena cu talent. Memora orice cu o uşurinţă uimitoare. La 7 ani recita fără cusur poeziile lui Macedonski, Alecsandri, Bolintineanu, fabulele lui La Fontaine şi versuri din manualele germane şi franceze.

    Pe întreg parcursul scurtei sale vieţi, Iulia a scris peste 130 de poezii, câteva nuvele și avea pregătite planurile unor piese de teatru, pe care nu a mai apucat să le dezvolte, deși dramaturgia a fost visul ei. Instinctul premonitoriu a determinat ca moartea să devină un laitmotiv obsesiv, despre care povestea ca și cum ar înțelege ceea ce avea să i se întâmple.

Între tată şi fiică se va naşte o puternică legătură sufletească şi intelectuală. La 11 ani pleacă, împotriva voinței ei la Paris, însoțită de mama, iar dorul de casă, de țară și de prietenele ei dragi se va revărsa în scrierile sale. Începând din 1885, la 16 ani, în timpul vacanțelor petrecute alături de familie în Elveția, Franța și România, Iulia va scrie cea mai mare parte a operei sale. Versurile ei emană multă tristeţe şi o înțelegere inexplicabilă a sentimentului de moarte.

     Boala necruţătoare la acea vreme, tuberculoza, pentru care încă nu se inventase leacul potrivit, a răpus-o. La 17/29 septembrie, Iulia Hasdeu moare la București în braţele părinţilor săi, în camera copilăriei sale, din clădirea arhivelor, unde se află în zilele noastre Parcul Izvor.    Este înmormântată la Mausoleul de la Cimitirul Șerban Vodă din București.

Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎„Scrisorile nescrise ale Iuliei Hasdeu” - Dezvăluiri

Ghintuș - Becheș- Laibăr

Muzeul de Artă Târgoviște 

17 - 31 decembrie 2019

    Port popular de peste munți, din Transilvania și Banat, vechi de mai bine de un secol expus în premieră la Muzeul de Artă, intr-o expoziție temporară, ce aduce în fața publicului adevărate tezaure vestimentare, piese deosebit de valoroase.

    Decorate cu măiestrie, cojoacele din blană de oaie, dispun de un câmp ornamental bazat pe compoziţii fitomorfe (pomul vieţii, ruje, frunze, merişoare etc.), dar şi pe broderii, executate din fire subţiri de lână sau mătase policromă (numită popular "bircă”) şi aplicaţii de piele fină, vopsită şi perforată.

***Muzeul de Artă Târgovişte‎Chintuș- Becheș-Laibăr

Pe simezele Capitalei - HEAVYlayers

Arta plastică contemporană românească 

Daniel Rădulescu 

Rotenberg - Uzunov Art Gallery, București 

13 decembrie 2019 - 10 ianuarie 2020

    "Comunicarea nonverbală transpusă prin lumină și fum, determină oțelul să reprezinte doar un vehicul personal și ideal pentru a le fuziona pe cele două, totul reprezentând o utopie. Ceva doar aparent prezent. Sculptura comunică cu întreg spațiul, m-am folosit de lumină și fum pentru a inunda fiecare atom din încăpere. Întreaga compoziție este dominată de contrastul puternic dintre materii, omogenizându-le am determinat sculptura să respire și să comunice cu spectatorul.” (Daniel Rădulescu)

***Rotenberg - Uzunov

Ca dramaturg...

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Vasile Alecsandri (1821 - 1890)

Portret din 1885 de F. E. Bertier.

Matei Millo în Barbu Lăutarul.

Grigore Manolescu în Ovidiu.

Aristizza Tomanescu (Getta) și Iancu Petrescu (Hebro) în Fîntîna Blanduziei. 

Miluță Gheorghiu în Chirița în provincie - Teatrul Național din Iași.

Scenă din spectacolul Chirița în provincie (Teatrul Tineretului).

În rolul titular, Arcadie Donos.

Magda Popovici (Marghiolița) și Cornel Dumitraș (Comisu Nicu)

în Piatra din casă pe scena Institutului I. L. Caragiale.

Articole publicate în Revista Teatrul, Nr. 9. Septembrie 1965. 

Articol publicat în Revista Cronica, Nr. 46, de sîmbătă, 13 noiembrie 1971.

Articol publicat în Caiet, Nr. 63. Teatrul Național București.

Stagiunea 1982 - 1983.

Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 6. Iunie 1985.

Editura Dacia, Cluj-Napoca. 1986.

Articol publicat în Caiet, Nr. 76. Teatrul Național București.

Stagiunea 1988.

Matei Millo în Kera Nastasia.

Personajul Chirița în scena de teatru din Căruța cu paiațe

de Mircea Ștefănescu, interpretat de Sonia Cluceru.

Vraca în rolul Horațiu din Fîntîna Blanduziei - Teatrul Armatei.

Dan Nasta în rolul titular din Despot Vodă - Teatrul Național din Iași.

Articol publicat în Gong, Almanahul Revistei Teatrul Azi. 1990.