Imi pasa: 09/13/17

miercuri, 13 septembrie 2017

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul de Stat Valea Jiului, Petroșani

Scenă din actul III.

Premieră: 6 aprilie 1957.

Cronică publicată în Revista Teatrul, nr. 7. Iulie 1957.

Bitzan

Biblioteca Centrală Universitară Carol I, București

15 septembrie 2017

***Biblioteca Centrala Universitara Carol I‎Bitzan. carte-obiect ’79-’97

România de-altădată

Colecții și Colecționari

Reclame

Mică și mare publicitate publicată în ziarul Dimineața,

sâmbătă, 16 august 1914.

Arta plastică contemporană românească

Muzeul de Artă Satu Mare

15 - 30 septembrie 2017

***Uniunea Artiștilor Plastici din România

Zilele Europene ale Patrimoniului

Biblioteca Județeană Ioan N. Roman

Constanța

15 septembrie 2017

Vineri, 15 septembrie 2017, începând cu ora 11:00, în sala Referințe Generale, aflată la parterul instituției, se va organiza un eveniment cu prezentări interactive axate pe tematica propusă în acest an de Consiliul Europei, Patrimoniu cultural – Natura – Armonii. La activitate vor participa elevi ai Colegiului Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa, însoţiţi de cadre didactice.

În prim planul prezentărilor se vor afla monumente istorice, situri şi zone protejate, mai puţin cunoscute sau neaccesibile publicului larg, Bisericile de cret[ de la Basarabi-Murfatlar și Vila Șuțu: simboluri, legende, credințe și istorie în actualitate. Obiectivul major al evenimentului este sensibilizarea, în primul rând a tinerilor, privind cunoașterea, respectarea și implicarea în protejarea patrimoniului cultural și natural al județului Constanța.

***Biblioteca Judeteana Constanta

Dintre "Femeile celebre"

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Corina Constantinescu (1919 - 2008)

Revista Scena și Ecranul, Nr. 8. Aprilie 1958.

Articol publicat în Spectator, supliment de umor și carticatură

editat de Teatrul Mic, iulie 1989.

MNLR dă viață poveștilor unor femei care au avut un destin important și impactant asupra publicului și memoriei comunității.

Inițiem proiectul Femei celebre marți, 19 septembrie 2017, cu povestea unei femei a cărei viața s-a întrepătruns cu teatrul și literatura română, actrița Corina Constantinescu. Invitată specială este fiica acesteia, actrița Ioana Pavelescu.

Corina Constantinescu s-a născut în 1919, la Năsporeni-Lăpuşna. Filmul și teatrul românesc îi datorează multe nu numai pentru că a fost o mare frumusețe, cât mai ales pentru talentul său extraordinar. Corina Constantinescu a jucat pe scena Teatrului Mic şi a fost bună prietenă cu Petre Ţuţea, Liviu Ciulei, Clody Berthola, Jenny Acterian. Soţia doctorului Mihai Pavelescu, sora lui Mihai Constantinescu, cumnata pictorului Paul Gherasim, eleva Mariettei Sadova, fina lui Liviu Rebreanu, prietena lui Puiu Cotruș, Nicolae Bellu, Radu şi Adela Petrescu, Brânduşa şi Alexandru Enăceanu, Alexandru Paleologu, Mircea Horia Simionescu, Ada Ioanid, Ioana Sturdza şi mulţi alţii din aceeaşi familie spirituală. A fost româncă, monarhistă convinsă, fiică a Basarabiei, pământ pe care l-a iubit şi plâns toată viaţa. A visat întotdeauna la o renaştere a poporului român, şi a crezut neclintit în valorile şi puterea acestei naţiuni, chiar şi atunci când totul părea sau pare să fie fără speranţă.

"A iubit oamenii. A iubit cărţile. A iubit poezia. Aproape fiecare discuţie pe care o avea cu prietenii – spune actriţa Ioana Pavelescu – se termina cu câte o poezie de Eminescu, ale cărui poeme le ştia pe de rost. Luceafărul, Scrisorile... Ştia zeci de poezii. Şi niciodată nu am auzit POEZIA rostită atât de bine.”

Despre Corina Constantinescu, scria şi George Călinescu, într-una dintre Cronicile Optimistului, după ce a văzut-o în Nora de Ibsen la Teatrul Mic, pe atunci Nottara ¬ "O tragediană surprinzătoare este Corina Constantinescu în Nora de Ibsen. Rar am întâlnit o actriţă mai absorbită de rol. Am văzut adesea piesa; dar nu mai pot să-mi închipui azi pe soţia lui Torvald altfel decât pe Corina Constantinescu. Venele gâtului îi tremurau într-o vibraţie extraordinară, inflexiunile glasului sunt ca ale unei viole; chiar când tace şi ascultă, această interpretă produce emoţie în sală. Care socotiţi că este secretul Corinei Constantinescu? ¬ Trăieşte….”

Tudor Arghezi i-a sărutat mâinile emoţionat după ce-a văzut-o excelând în Nora, rolul care i-a adus cele mai mari satisfacţii şi recunoaştere "într-o lume în care ea nu s-a putut integra datorită prea marei ei purităţi şi verticalităţi umane, ce i-au atras numai necazuri şi dezamăgiri”.

"Nobilă şi îndurătoare, s-a ridicat deasupra mizeriilor şi urâciunii oamenilor din jur, neatingând-o parcă. Nu a conceput niciodată să facă un compromis moral în favoarea carierei. Loviturile au culminat cu scoaterea ei la pensie la numai 50 de ani, vârstă la care un actor este în plină maturitate şi dezvoltare artistică. Şi a durut-o acest lucru până în ultima zi a vieţii ei. Un chin cumplit pentru un artist să fie oprit din drumul lui şi să i se ia libertatea de a se putea exprima”, povestește fiica actriței, Ioana Pavelescu.

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎Femei celebre l@ MNLR

Vacanța fratelui mai mic

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Național Cluj

Ion Tudorică (Ugis) și Ileana Ploscaru (Dașa).

Premieră: 13 aprilie 1957.

Cronică publicată în Revista Teatrul, nr. 7. Iulie 1957.

Ștampile tegulare romane

Muzeul Național al Banatului

Timișoara

15 septembrie 2017

Muzeul Național al Banatului vă invită vineri, 15 septembrie 2017, ora 12:00, la vernisajul expoziției Ștampile tegulare romane din colecțiile Muzeului Național al Banatului, expoziție dedicată memoriei împăratului Traian la împlinirea a 1900 de ani de la apoteoza acestuia.

Expoziția reunește cele mai reprezentative piese din colecția de tegulae romane ștampilate a Muzeului Național al Banatului, provenite din cercetările arheologice efectuate de-a lungul timpului la Jupa (Tibiscum), Berzovia (Berzobis), Orșova (Dierna), Criciova, Pojejena etc. sau din donații.

Cele mai spectaculoase exponate prin ineditul și importanța lor istorică sunt cele de la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Cenad și Sânnicolau Mare.

***Muzeul Național al Banatului

Revista Flacăra

Restituiri literare

Constant Ionescu (4)

Numărul 39 al Revistei Flacăra din 12 iulie 1914

De foarte curând, am intrat în posesia unui lot de diverse documente care

i-au aparținut lui Constant Ionescu.

Pe măsura ordonării și prelucrării datelor avute,

veți află și voi mai multe despre acest personaj.
Postarea de astăzi vă prezintă o recenzie referitoare la primii ani de apariție
ai Revistei Flacăra (1911 - 1922), publicație la care a fost și el colaborator.
Materialul face parte dintr-o dorită lucrare de amintiri literare pe care,
din câte știu, n-a mai apucat s-o vadă editată.
Vor fi mai multe episoade fiind astfel "martori" ai unei adevărate
lucrări de istorie literară românească.