miercuri, 9 decembrie 2020
Zâmbiți, vă rog!
Din istoria caricaturii românești,
Radu Stavrescu,
...despre planeta Marte
Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu,
București
decembrie 2020
Începând cu luna decembrie 2020, în interiorul
Observatorului vă așteaptă o expoziție temporară despre planeta Marte.
Realizată cu ocazia apropierii planetei Marte de Pământ,
expoziția este la unison cu observațiile care se pot face seara asupra
planetei, prin instrumentele noastre. Astfel, publicul are ocazia să vadă în
mod direct planeta și în același timp prin ochii sondelor spațiale care au fost
acolo.
Marte următorul nostru cămin planetar. Atunci când va decide
să părăsească Pământ, omenirea nu va avea la dispoziție decât o singură
planetă, una pe care se găsește apă, o gravitație acceptabilă, atmosferă care
poate fi cu ușurință transformată în aer respirabil. Aceasta este Marte, care
mai are un avantaj: se apropie destul de mult de Pământ. La fiecare doi ani și
patru luni, planeta se află la depărtarea minimă, străbătută în prezent în 6-8
luni de către sondele spațiale. Având în vedere calitățile pentru omenire ale
planetei, în ultimii 40 de ani s-au lansat zeci de sonde spațiale, o flotilă
care a fost ochii, urechile și nasurile
noastre, care a cartografiat suprafață și subsolul, a descifrat meteorologia și
condițiile de la sol. Chiar în prezent câteva sonde sunt la Marte, iar alte
trei pe drum.
Expoziția din cadrul Observatorului are ca scop informarea
publicului despre această fascinantă planetă, utilizând imagini satelitare și
informații extrem de noi.
Conține patru planșe mari și zece mici, pe care veți găsi
informații despre istoria observațiilor făcute asupra planetei, despre
suprafața lui Marte, despre explorarea acesteia la fața locului și un colaj de
peisaje marțiene, fotografiate de sonde care au asolizat. Expoziția este
realizată cu imagini luate de sondele spațiale, conține o hartă de mari
dimensiuni a planetei, precum și observații vechi, desene realizate la telescop
de astronomii care cu răbdare au înregistrat detaliile pe care le puteau vedea.
După lecturarea panourilor veți pleca știind tot despre planeta roșie.
Poate poate fi vizitată în timpul programului, fără costuri
suplimentare.
Expoziția completează expoziția de bază a Observatorului și vine ca un plus față de celelalte două expoziții stradale despre aselenizări și istoria instituției.
Pe simezele constănțene - Salonul de iarnă
Arta plastică contemporană românească,
Mini Mall Prestige Center, Constanța,
decembrie 2020 - ianuarie 2021
Alexandru Baciu, Loretta Baluta Lorincz, Eugenia Leca Botezatu,
Catalin Botezatu, Aurelian Broasca, Roxana Ciucalau,
Constanta Petrescu Danila, Florin Ferendino, Constantin Grigoruta,
Marcel Grigore, Iulian Leu, Nita Manolescu, Tudor Mirescu,
Doina Misian, Niculae Morarescu, Laura Nistorescu, Fenea Petrut,
Lelia Rus, Alexandru Serbanescu, Ignat Stefanov,
Maria Teodorescu, Filiz Velula
Exponatul lunii
Muzeul Național al Unirii
Alba Iulia
8 decembrie 2020
Un document al familiei Gagiu – certificatul de cununie al
lui Mircea Rovine Gagiu.
Locotenent-colonelul Vasile Gagiu a condus Regimentul V Vânători al armatei române, regiment care a intrat triumfal în Alba Iulia la 19 decembrie 1918. Unul din fiii săi, cu numele sugestiv de Mircea Rovine, s-a căsătorit în anul 1935 avându-l drept naș pe mareșalul Alexandru Averescu.
Pe simezele ploieștene - Utopia mea. Utopia ta
Arta plastică contemporană românească
Adriana Brăileanu, Iulia Ignat, Rita Bădulescu,
Georgiana Tudor, Liliana Marin
Galeriile de Artă Ploiești
10 - 24 decembrie 2020
The Taranterra Project
Colecții și Colecționari
Bogdan Biriș, Andrei Lazăr
Muzeul Țării Crișurilor, Oradea
9 decembrie 2020
Pentru prima oară în Oradea, iubitori de specii exotice, dar
nu numai, au ocazia să viziteze o expoziție dedicată în exclusivitate "giganților" din lumea păianjenilor. Începând din data de 9 decembrie 2020,
Vivariul din cadrul Secției Științele Naturii a Muzeului Țării Crișurilor –
Complex Muzeal va găzdui expoziția The Taranterra Project, care va prezenta 55
de tarantule vii, din 50 de specii de pe patru continente, din toate habitatele
naturale în care acestea trăiesc. Expoziția este rodul colaborării dintre
instituția muzeală și doi tineri colecționari orădeni și este deschisă
publicului până în vara anului viitor, timp în care va fi îmbogățită constant.
Cum a ajuns să fie colecționar
de cei mai mari păianjeni din lume, explică chiar unul dintre inițiatorii
acestui inedit proiect expozițional, Bogdan Biriș: "Totul a pornit din această
primăvară, pe fondul arahnofobiei de care sufeream (teamă morbidă de păianjeni)
și care devenise aproape o obsesie pentru mine. Am fost consiliat de cineva
care a reușit să depășească această problemă și, la sfatul său, în luna martie
a acestui an mi-am cumpărat primul păianjen, o tarantulă. Apoi, totul a decurs
aproape firesc, iar acum am peste 80 de exemplare din 60 de specii și
intenționez să îmi dezvolt colecția. Sunt niște animale foarte interesante,
însă aspectul lor generează, în mod nefondat, frică, cu toate că sunt total
inofensive pentru oameni, ba chiar le sunt folositoare. În prezent, arahnofobia
este cea mai răspândită fobie după frica de întuneric – acluofobia - și îmi
doresc să pot face ceva în acest sens, pentru ca aceia care suferă de frică de
păianjeni să nu mai fie chinuiți de această fobie și să o poată depăși. De
aceea am inițiat această expoziție", spune Bogdan Biriș.
Pasiunea comună pentru tarantule a făcut ca Bogdan să se
întâlnească cu un alt orădean, Andrei Lazăr. Împreună au pus bazele a ceea ce
ei numesc "un proiect educațional", intitulat The Taranterra Project – prezentat
și pe platforma www.taranterra.com, menit să le capteze atenția în special
copiilor și tinerilor și, prin informațiile oferite și prezentarea unor
expoziții itinerante de tarantule în mediile școlare, să prevină și să combată
dezvoltarea arahnofobiei. Pandemia le-a dat însă planurile peste cap. Până
acum, când Muzeul Țării Crișurilor a adoptat proiectul celor doi pasionați
colecționari de păianjeni și l-a pus în practică.
Expoziția va avea loc în incinta Vivariului din Muzeu și va
putea fi vizitată timp de șase luni. În acest răstimp, promit cei doi
colecționari, numărul păianjenilor se va îmbogăți constant și va ajunge la
peste 100 de exemplare, care să reprezinte mai bine de 80 de specii din
întreaga lume. The Taranterra Project este prima expoziție din Oradea care
prezintă exclusiv tarantule și, spun inițiatorii, este cea mai mare de acest
gen din țară, atât din punct de vedere al numărului de exemplare de tarantule,
cât și al diversității speciilor reprezentate.
Prețul biletelor, care include vizitarea expoziției de
tarantule dar și a Vivariului, este de 6 lei/persoană pentru adulți și de 3
lei/persoană pentru copiii de peste 4 ani, elevi, studenți și pensionari.
Intrarea este gratuită pentru copiii de până la 4 ani, copiii din centrele de
asistență socială, persoanele cu handicap, lucrătorii actuali și pensionarii
din rețeaua muzeistică națională.
Vă așteptăm cu drag!
File de istorie (stagiunea 1886 - 1887)
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Național București
Mihail Kogălniceanu și epoca Daciei Literare
Muzeul Național al Literaturii Române
București
7 decembrie 2020
Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în
perioada 7 – 14 decembrie 2020, la sediul MNLR din Calea Griviței 64-66,
expoziția documentară Mihail Kogălniceanu și epoca Daciei Literare, eveniment
care marchează 180 de ani de la apariția revistei și aduce în atenția
publicului personalitatea complexă a lui Mihail Kogălniceanu.
Expoziția constă în 25 de panouri grafice și va putea fi vizualizată, din 7 decembrie, și în format on-line: https://mnlr.ro/.../mihail-kogalniceanu-si-epoca-daciei.../
Exponatul lunii decembrie
Muzeul Universității Politehnica
București
decembrie 2020
Exponatul lunii decembrie 2020: Dispozitiv bioptic, invenția inginerului
Liviu Iliescu.
Liviu Iliescu, absolvent al Institutului Politehnic din
București (1942 – 1947), "a găsit, după îndelungate cercetări, mijloace optice
care să permită o introspecție de maximă originalitate în domeniul
vizualității, în care prezentarea <spațială> a geometriei construcțiilor
lineare să fie dublată de obținerea unor noi calități a câmpurilor cromatice.
Cu instrumente optice nu excesiv de complicate imaginile bidimensionale capătă
virtuți spațiale, ochiul nemaifiind <înșelat> de convențiile reprezentărilor
perspective, ci conformându-se unor noi legități, care în mod intuitiv l-au
interesat și pe Salvador Dali ” (Sorin Vasilescu).
Arta bioptică reprezintă o denumire proprie a inginerului
Liviu Iliescu pentru un domeniu nou în arte, ce a rezultat din multiplele
experimente în care a studiat, în legătură cu vederea bioculară, stimuli
adresați fiecărui ochi în parte, din compoziții anume concepute, astfel încât
să se obțină efecte plastice la privirea normală și apoi cu ambii ochi, având
plasat un cuplu de oglinzi (numit dispozitiv bioptic) în dreptul unuia dintre
ei, fiind provocate efecte psihofizice cu valențe artistice inedite.
Liviu Iliescu, inginer constructor de aparate optice, a
reușit să transpună în domeniul picturii unele studii personale, privind
perceperea spațiului și culorilor prin sisteme optice.
Pentru privit se folosește un sistem de două oglinzi
(dispozitiv bioptic), așezate în dreptul unuia din ochi, astfel încât prin
ochiul liber parvin la subiectul receptor o serie de imagini, de la un câmp din
compoziție, iar prin celălalt ochi (prin oglinzi), imaginile de la alt câmp,
obținându-se efectele compoziției bioptice (spațiul, forma, culorile se
modifică în timp, în timpul de adaptare).
Prin pictura bioptică se poate înțelege pictura ce se obține
pe suprafața unui format în care sunt pictate mai multe câmpuri grupate după
criterii optice în două ansambluri distincte, astfel că, folosind un dispozitiv
optic, anume conceput, se poate observa prin ochiul stâng și separat prin
ochiul drept câte o imagine, fiecare dintre ele cu elemente ce provin de la
compoziții elaborate în așa fel încât pentru un observator să rezulte prin
compunere psihofizică atât imaginea de ansamblu, cât și unele componente.
Observatorul supus experimentelor vede cum forme pictate, care nu trimit prin evocări la obiecte din lumea înconjurătoare (forme abstracte), par că se detașează în spațiu, cu profunzimi care cresc treptat într-un timp de până la câteva minute.