Crestături

Expoziție-atelier

Florin Cramariuc

Muzeul Național al Țăranului Român, București

2 - 6 aprilie 2017

   Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă, în perioada 2 - 6 aprilie 2017, între orele 

10:00 și 18:00, la Sala Acvariu, la Crestături, expoziția-atelier a meșterului Florin Cramariuc. Intrarea este liberă.

   Originar din Breaza, o localitate de prin binecuvântatele obcini ale Bucovinei, Florin Cramariuc a crescut în atmosfera caracteristică satului moldovean, cu o bogată cultură populară.

   Renumit pentru originalitatea creațiilor sale atât în țară, cât și peste hotare, Florin Cramariuc continuă să se dăruiască și astăzi cu pasiune meșteșugului său. Meșterul poate fi găsit în atelier, mânuind cu o îndemânare uimitoare unelte simple – cuțitul, dalta, topoarele de diferite mărimi, de tăiat și de despicat, securile, teslele, rindeaua, ciocanul, maiul de lemn, cu care făurește diverse obiecte din lemn.

   Sărărițe, linguri, mobilier din lemn, căuce, măști, furci de tors, polonice, lăzi de zestre, împodobite cu motive geometrice și stilizări antropomorfe și zoomorfe sunt o parte a obiectelor lucrate de-a lungul anilor de iscusitul meșter.

Coordonatorii proiectului: Oana Constantin și Simona Hobincu

***Muzeul Național al Țăranului Român‎Crestături // expoziția-atelier a meșterului Florin Cramariuc

Mânăstirea Șipka

De prin lume adunate...

Bulgaria

Coperta I-a.

Carnet mini-imagini, tip armonică. 1973

Despre acest loc, aflați mai multe de aici:

• Shipka Memorial Church

Vedere generală.

Interior.

Icoana Sf. Chiril și Metodiu.

Icoana lui Cristos.

Coperta a IV-a.

Salonul Interjudeţean de Restaurare: Trecut Viu

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Cluj - Napoca 

31 martie - 30 martie 2017

   Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca, Muzeul Cetăţii şi a Oraşului Oradea şi Muzeul Judeţean Satu Mare, vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei Trecut Viu, Salon Interjudeţean de Restaurare, care are loc vineri, 31 martie 2017, ora 11:00, la sediul muzeului, str. Constantin Daicoviciu, nr. 2. Expoziţia va fi deschisă până în 30 aprilie 2017.

   Salonul interjudeţean de restaurare Trecut Viu, îşi propune să prezinte rezultatele semnificative ale activităţii din ultimii ani a restauratorilor care profesează în instituţiile partenere din cadrul acestui eveniment. Expoziţia se vrea a fi o incursiune în aspectele specifice profesiei de restaurator, mai puţin cunoscute publicului larg, demers prin care încercăm să aducem în prim plan responsabilitatea pe care o au restauratorii faţă de bunul cultural, ei fiind cei care răspund de perpetuarea mărturiilor palpabile ale trecutului.

    Profesia de restaurator presupune meticulozitate şi pasiune, intervenţiile lor asupra valoroaselor obiecte trebuie să nu distrugă, să nu modifice şi să nu completeze cu nimic mesajul purtat de acestea. Prin activitatea lor, restauratorii sunt cei care ajung cel mai aproape de structura materială a obiectelor istorice şi pot contribui la o mai bună cunoaştere a aspectelor ştiinţifice specifice patrimoniului.

***Dragos Neamu

Fond de achiziții epuizat

România de-altădată

Colecții și Colecționari

Înscrisuri de toate felurile

Sunteți puși în temă, voi face doar câteva observații:

 - Deja, la începutul lunii aprilie, fondul de achiziții era epuizat.

Ceva asemănător se petrece și-n zilele noastre, la decontarea analizelor medicale mă refer.

- Cam mult a făcut pe drum scrisoarea în acea perioadă

(Sibiu - București 6 - 10 aprilie 1976)

- Oare de ce nu sunt prezente un nr. de înregistrare (ieșire)

și o ștampilă la semnătura expeditorului? 

Mai ales că s-a folosit o foaie cu antetul instituției.

- Personal, aș fi folosit cuvântul "din cauza" în loc de "datorită".

Vorbim de un Șef secție de artă, nu de altcineva.

Părerea mea... 

Bresle și meșteșuguri din provinciile românești

Castelul Corvinilor

Hunedoara

1 - 2 aprilie 2017

   Primăria Municipiului Hunedoara și Muzeul Casa Breslelor vă invită la evenimentul Bresle și meșteșuguri din provinciile românești care va avea loc la Castelul Corvinilor, după cum urmează:

* în ziua de 1 aprilie 2017, ora 11:00, în Sufrageria Bethlen din Muzeul Castelul Corvinilor

* în ziua de 2 aprilie 2017, ora 13:00, în Curtea Husarilor

   Din programul primei zile amintim: o masă rotundă și un simpozion. Vor participa opt experți în domenii relevante: doi istorici, doi sociologi, doi etnografi și doi muzeografi. De asemenea, se va organiza și o expoziție foto, cu tematică specifică breslelor și meșteșugurilor tradiționale.

   Cea de-a doua zi din cadrul acestui eveniment va fi dedicată unui spectacol cu tradiții și obiceiuri specifice, care va cuprinde momente de prezentare audio/video, recitaluri live, dansuri și tradiții populare. Spectacolul va începe la ora 13:00.

***Muzeul CASA Breslelor

Ouă încondeiate, pictură pe sticlă, grafică și acuarelă

Muzeul Arta Lemnului 

Câmpulung Moldovenesc

27 martie - 30 aprilie 2017

***Muzeul " Arta Lemnului "

Splendori ascunse-n adâncuri de munte

România, țara mea frumoasă

Peștera Scărișoara

Colecții și Colecționari

Cartofilie

Ghețarul de la Scărișoara (raionul Cîmpeni), stalagmite de gheață.

Volum: Ocrotierea naturii în R. P. R. 1956.

Lume de basm (Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.
Idem, ilustrata: Ghețarul Scărișoara. Stalagmite din sala Catedrala. 
Cod: 2302. 1961. Necirculată. 

Ghețarul Scărișoara. Stalagmite din sala Catedrala. 
Cod: 2306. Începutul anilor '60. Necirculată. 

"Biserica" ghețarului de la Scărisoara.
Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.
Idem: Uriașele stalagmite de gheață în peștera Scărișoara, din Munții Apuseni.
Album: Regiunea Cluj. 1965.

În sala mare a ghețarului de la Scărișoara.
Foto: Dan Coman. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Statui de gheață (Ghețarul de la Scărișoara)
Foto: Dan Coman. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Desiț (Ghețarul de la Scărișoara)

Foto: Dan Coman. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Stalactite. (Ghețarul de la Scărișoara)

Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Stalactit (Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Mihai Șerban. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Decoruri de piatră (Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Dan Coman. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

O mie și una de nopți...(Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Formațiuni stalagmitice (Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Mihai Șerban. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Trecere spre fundul peșterii. (Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Dan Coman. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Stalagmite și stalactite. (Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Mihai Șerban. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Ghețarul de la Scărișoara.
Fotografie distinsă cu premiul III la Colocviul internațional de speologie
din cadrul Expoziției Universale de la Bruxelles, 1958.
Foto: Dan Coman. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

"Faleza" de gheață. (Ghețarul de la Scărișoara).
Foto: Mihai Șerban. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Se filmează (Ghețarul de la Scărișoara).

Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

În bătaia reflectoarelor (Ghețarul de la Scărișoara).

Aspecte din timpul turnarii filmului speologic românesc Farmecul adâncurilor,

distins cu Medalia de aur la Festivalul internațional al tineretului și 

studenților de la Moscova, 1957.

Foto: Iosif Viehmann. Album: Peșteri din Romînia. 1961.

Intrarea în peștera Scărișoara. 

Cod: 2301. Începutul anilor 60. Necirculată.

Intarea în peștera Scărișoara. Cod: 2301/I. Prima parte a anilor '60.

Imagine identică cu cea precedentă. Titulatura trecută pe fața ilustratei.

Peștera Scărișoara. Stalactite de Ghiață.

Cod: 2303/I. Începutul anilor '60. Necirculată.

Munții Apuseni. Vedere din peștera Scărișoara.

Cod: 7424. Prima parte a anilor '60. Necirculată.

Mai există o variantă, identică Munții Apuseni. Peștera Scărișoara.

Dispare inscripționarea: "Republica Populară Romînă". A doua parte a anilor '70.

Munții Apuseni. Ghețarul de la Scărișoara.

Editor: C. C. S. Direcția de Turism și Excursii. Prima parte a anilor '60. Necirculată.

Almanahul femeii 1963. Decembrie 1962.

Ghețarul de la Scărișoara. Pliant: Regiunea Cluj. Anii '60.

Munții Apuseni. Ghețarul de la Scărișoara - Altarul. 1966.

Ca un aisberg desprins din nord și ajuns prin nu se știe ce tainice drumuri

subterane în rada acestei peșteri din Apuseni - așa arată ghețarul de la

Scărișoara, feerica și miraculoasa creație a nesecatei fantezii a naturii.

Almanah Scînteia 1968. Decembrie 1967.

Peștera Scărișoara. Pliant: Excursii în Munții Apuseni.

Ghețarul Scărișoara. Cod: 913. Foto: D. F. Dumitru. OSETCM. 1974. 

Alt tiraj: 1978.

Colaj. Juțetul Alba. Cod: 891. Editor: OSETCM. 1975. Necirculată.

Imaginea a doua din stânga, sus: Ghețarul Scărișoara.

Alt tiraj, cod: 891. 1980. Necirculată.

Ghețarul Scărișoara. Cod: 913. Foto: D. F. Dumitru. 1975. 

Imagine identică cu ce cea precedentă. Cadru mai strâmt în partea dreaptă. 

Alt tiraj: 1980. Necirculată.

Munții Apuseni. Ghețarul din peștera de la Scărișoara.

Cod: 8130. Anii '70 - '80. Necirculată. 

Munții Apuseni. Ghețarul din peștera de la Scărișoara.

Cod: 8132. Anii '70 - '80. Necirculată. 

Colaj. Munții Apuseni. 1971.

Imaginea din stânga, sus: Cabana Scărișoara.

Album, Editura Meridiane, 1968.

Foto: I. Viehmann, Gh. Racoviță, M. Șerban.

Tiraj: 2 840 de exemplare. 

Cu deosebite mulțumiri Dnei Dorotea Momir pentru donație. 

Drumul începe pe Valea Arieșului...  

Înălțimile Bihariei, de unde Arieșul prinde viață.

Înfruntînd timpul mai bine de 200 de ani.

Prefăcut în ciubere, lemnul părăsește pădurea.

Obiceiul străbun al Tîrgului de Fete.

Satul moțesc, cu casele împrăștiate pe spinările domoale ale dealurilor.

Iarna, în jurul Ghețarului.

Biserica de lemn din satul peșterii.

Măiestrie în lemn.

Urcînd spre ghețar pe la Gura Ordincușii.

...sau de la Ursoaia, prin Valea Ocoale.

Cabana Ghețarului.

În fundul avenului ne întîmpină iarna veșnică.

Străbătînd pe sub bolțile de piatră, pătrundem în peșteră.

În imensul spațiu al Sălii Mari.

Conuri de gheașă se ridică pe lîngă pereți.

Din "răsuflarea" peșterii se naște delicata chiciură de gheață.

Biserica.

Stalagmitele de gheață se înalță ca niște lumînări.

Poteca de poartă printre coloane de gheață.

Transarența și strălucirea gheții.

Tiparul cristalelor de gheață.

Coborînd în Rezervațiile științifice.

Spre adîncuri, pe scara speologică.

Cîmpul stalagmitelor de gheață.

O excursie de studii.

Forma ciudată a stalagmitelor de gheață.

Idem.

Studiind structura gheții.

Idem.

Pasărea măiastră...

...și surprinzătoare coloane - bizară creație a picăturilor de apă.

Dincolo de împărăția ghețurilor.

Umbre și lumini desenează contururi fantastice.

Oe podeaua peșteriim cuiburi de "perle de cavernă".

Formațiunile calcaroase iau locul celor de gheață.

La 100 m adîncime se descoperă resturile unui jder.

Coloane înalte de piatră susțin bolta.

Picăturile de apă clădesc o arhitectură fantastică.

Minuscule bijuterii de piatră.

La lumina lămpii apar nebănuitele decorații ale peșterii.

Zăbrele de piatră închid fundul peșterii.

Coperta a IV-a.

Ghețarul de la Scărișoara (Munții Apuseni). Realitatea Ilustrată,

Almanahul Revistei Contemporanul, vara - toamna 1987.

Ghețarul de la Scărișoara. Sala Mare.

Album: Peșteri din Munții Apuseni. Foto: Doru Selișcan. 2010.

Idem, Rezervația mare.

Idem, Galeria Maxim Pop.

Idem, Rezervația mare.

Idem.

Idem.

Idem.

Idem, Biserica Veche (1995).

Idem, Biserica Veche (2010).

Album: Peșteri din România. Editura Meridiane, 1961.

Autorii fotografiilor: Mihai Șerban, Iosif Viehmann, Dan Coman.

Au mai colaborat: Marcian Bleahu, Iosif Fischer, Traian Orghidan,

Maxim Pop, Corneliu Pleșa. Tiraj: 2490 exemplare.

Album: Regiunea Cluj. Editura Meridiane. 1965.

Fotografiile au fost executate de S. Mendrea (A.F.I.A.P.),

M. Volbură, de la Studioul de artă fotografica al Combinatului

poligrafic Casa Scînteii, I. Miclea, T. Szabo, ș.a.

Pliant: Regiunea Cluj. Anii '60.

Pliant: Excursii în Munții Apuseni.

Album: Peșteri din Munții Apuseni. Foto: Doru Selișcan. 2010.

Didactica Publishing House.

***Am respectat întocmai inscripționările de pe ilustrate și celelalte surse folosite. 

Greșelile de titulatură, ortografice, etc., nu-mi aparțin (de tastare, da !)

Orice completări sau corectări sunt utile și le voi avea în vedere 

cu promptitudine spre postare. Nu mai vorbesc de donații !