miercuri, 24 noiembrie 2021
Din patrimoniul Muzeului. Colecția Elie Bufnea
Muzeul Național al Unirii
Alba Iulia
25 noiembrie 2021
Joi, 25 noiembrie 2021, ora 13:00, la Sala Unirii va avea loc
vernisajul expozitiei: Din patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia.
Colecția Elie Bufnea.
Pe parcursul celor 133 de ani de existență Muzeul Național
al Unirii din Alba și-a mărit constant fondurile documentare prin achiziții de
noi piese, dar și prin donații. Colecții particulare ori arhive personale au
intrat în patrimoniul instituției albaiuliene la dorința expresă a posesorilor
lor.
Un astfel de donator generos a fost și Elie Bufnea care, în
1976, a ales ca documentele, ziarele și fotografiile adunate în perioada în
care a făcut parte din cel de al doilea Corp al voluntarilor din Siberia, dar
și cărțile ori manuscrisele scrise ulterior să fie păstrate la Muzeul Național
al Unirii.
Elie Bufnea s-a născut în comuna Runc, judeţul Alba, la 22
august 1896. A urmat liceul evanghelic din Sibiu, aici intrând sub tutela
profesorului Vasile Span. După moartea profesorului sibian s-a mutat în casa
poetului Octavian Goga, împreună cu care, în 1915 va trece granița în România
în încercarea de a scăpa de încorporare și pentru a-şi putea continua studiile.
Intrarea României în război l-a surprins la Bucureşti, ca
elev al Liceului Gheorghe Lazăr. După intrarea României în război s-a înscris
voluntar în armata română, în Regimentul 13 Dorobanţi, în cadrul căruia luptă
în bătăliile pentru apărarea Moldovei din vara anului 1917. După pacea de la
Buftea-Bucureşti se hotărăşte să plece în Siberia, pentru a intra în Corpul
Voluntarilor Români de acolo, în intenția de a lupta apoi pe frontul francez.
După nenumărate peripeţii, reuşeşte să ajungă la voluntarii
români din Celeabinsk, fiind menționat în „tabloul ofițerilor Corpului
Voluntarilor Români alcătuit în noiembrie 1918, ca sublocotenent. A fost ofițer
de arme al Batalionului IV din Regimentul I Horea, în ianuarie 1919 fiind numit
instructor al „Școlii Militare Române pentru pregătirea de ofițeri”, școală
înființată în cadrul legiunii, pentru voluntarii români. S-a implicat direct în
misiuni specifice împotriva bolșevicilor. Pentru modul în care și-a condus
trupa, a fost decorat de amiralul Kolceak cu Ordinul Sf. Ana clasa a 3-a, cu
săbii și lente. A fost inclus apoi printre membrii misiunii militare conduse de
Victor Cădere pentru organizarea repatrierii voluntarilor, primind și o sarcină
mai delicată, pe care a dus-o la bun sfârșit: repatrierea din Japonia a
osemintelor fostului ambasador român Nicolae Xenopol, decedat în 18 decembrie
1917. A revenit în țară doar în 1921, după evacuarea tuturor voluntarilor
legiunii.
Ca ofițer al Regimentului 13 Dorobanți s-a înscris la
Facultatea de Drept din Iași, încheindu-și studiile în 1924. La 19 martie 1924
a fost primit în Baroul Ilfov, profesând ca „avocat pledant” până în 1948. În
această perioadă a continuat să scrie în presă și să susțină conferințe legate
de Legiunea Română din Siberia. În 1931 a publicat cea mai importantă carte a
sa: Cruciați, tirani și bandiți. În Rusia Sovietelor (vol. I), În Siberia lui
Kolceak (vol. II), un jurnal al evenimentelor trăite de la plecarea din România
până la reîntoarcerea acasă. Experiența trăită în Japonia a fost povestită
într-o altă carte – Pe drumuri japoneze (Siberia, Mandjuria, Japonia, Havai),
editată în 1933.
În 1949, acuzat de colaborare cu rezistența anticomunistă din
Munții Apuseni, a fost arestat și închis timp de șase ani la penitenciarul
Jilava. După eliberare, în 1956, s-a angajat jurisconsult la Intreprinderea
regională de Contractări și Achiziții din București, păstrând acest post până
la 1 iunie 1968, când, ajuns la vârsta de 72 de ani, a solicitat pensionarea.
A murit cu aproape trei ani înainte de recâştigarea
libertăţii românilor - 26 martie 1987 - suferind, prea mult, într-o Românie
sleită, neputincioasă, incapabilă să mai redevină Mare !
În 1989, fiica lui Elie Bufnea a dăruit Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia ultimele fotografii surprinse în perioada în care tatăl său s-a aflat în Corpul Voluntarilor Români din Rusia, un manuscris, dar și decorațiile acestuia: Crucea de Război 1916-1918, Ordinul Steaua României și medalia Ferdinand.
Pe simezele bârlădene - Hărțile timpului
Arta plastică contemporană românească
Dionisie Gradu
Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad
27 noiembrie 2021
Farmacia naturii
Muzeul Brăilei Carol I
noiembrie 2021 - ianuarie 2022
Expoziția propune o incursiune în uriașa farmacie a naturii
care a servit omului încă din cele mai vechi timpuri, fiind însă, la fel de
folositoare și în zilele noastre. Prin descrierea celor mai populare plante de
leac, vom încerca, de fapt, să facem o prezentare științifică a „zestrei
naturiste” de care dispune țara noastră, nelipsind totuși, și câteva din
speciile exotice arhicunoscute omului modern. Deasemenea, sunt enumerate și
întrebuințările practice ale acestor plante cu proprietăți terapeutice.
Terapia cu plante se numără printre cele mai vechi
îndeletniciri ale omului, constituind una din cele mai importante preocupări
ale sale. În căutarea celor necesare traiului, acesta a observat că anumite
ierburi puse pe răni alinau durerea, favorizând cicatrizarea, iar altele,
consumate, vindecau unele boli. La început, alegerea plantelor se făcea
instinctiv, mai apoi, treptat, pe măsură ce acestea erau descoperite și
folosite, au fost separate în plante benefice și plante toxice.
Descoperirile arheologice relevă faptul că întrebuințarea
plantelor tămăduitoare în evul mediu a fost asociată de multe ori cu
manifestări mistice (farmece ori descântece), crezându-se că acestea imprimă
plantelor proprietățile tămăduitoare.
Plantele medicinale diferă față de alte specii vegetale prin
faptul că acestea conțin anumite substanțe active care pot trata sau preveni
diverse boli. În principiu, plantele medicinale se recomandă a fi folosite ca
și tratament alternativ/adjuvant pe lângă produsele medicinale farmaceutice. Ele
au avantajul că, fiind naturale, nu prezintă la fel de multe riscuri sau efecte
secundare ca și produsele farmaceutice. Pe lângă efectele terapeutice, o mare
parte din aceste plante pot fi utilizate și în prepararea de ceaiuri aromate,
uleiuri esențiale (aromaterapie) sau produse de uz cosmetic.
Unele specii medicinale se recoltează atât din flora
spontană cât și din cea cultivată (mușețelul, mătrăguna, chimionul, pătlagina,
lăcrămioara etc.). În scop medicinal se recoltează mugurii, coaja, frunzele,
florile, iarba (planta întreagă fără rădăcină), fructele, semințele,
rădăcinile, bulbii, tuberculii și rizomii. Unele dintre aceste produse vegetale
sunt folosite ca atare, în mod tradițional, iar altele sunt utilizate ca
materie primă în industria farmaceutică.
Cele mai cunoscute forme de administrare a preparatelor din
plante medicinale sunt infuzia, decoctul, macerația, tincturile, extractele
fluide sau comprimatele.
În prezent, în România se cunosc peste 1000 de specii de
plante medicinale, multe din ele fiind descoperite încă de pe vremea tracilor.
Oriunde vom merge în natură sau prin zonele rurale, la
marginea drumurilor, prin grădini sau parcuri, cu siguranță putem observa, la
fiecare pas, o plantă, un fruct sau o legumă care ne-ar putea folosi, într-o
formă sau alta, ca medicament sau hrană. Acum, poate mai mult ca niciodată, se
cuvine ca omul modern să învețe a descoperi proprietățile a ceea ce crește în
natură și să folosească arsenalul terapiei naturiste în apărarea sănătății
sale.
Dr. Nicolae Onea, șef Secția Științele Naturii
Pe simezele ieșene - Remember Chromatic
Arta plastică contemporană românească
Carmen Maria Pâțu
Galeria de Artă Universitas, Iași
22 noiembrie - 22 decembrie 2021
Târg de Sfântul Andrei
Muzeul Național al Țăranului Român
București
26 - 28 noiembrie 2021
Piața Țărănească vă invită de vineri, 26 noiembrie, până
duminică, 28 noiembrie, între orele 10:00-18:00 la Târgul de Sfântul Andrei.
Intrarea este liberă. Accesul se face prin strada Monetăriei și ieșirea prin
B-dul Ion Mihalache.
Evenimentul marchează sfârșitul toamnei și debutul
sărbătorilor de iarnă și aduce laolaltă producători tradiționali , meșteri
populari, artizani și colecționari .
Meșterii și artizanii vor aduce obiecte realizate manual, cu
drag și pricepere: țesături, ceramică, bijuterii, obiecte din lemn, sticlă,
piele, jucării croșetate, icoane, ii. Nu lipsesc plantele de leac și lavanda,
cosmeticele naturale și decorațiunile de Craciun.
Fructe și legume de sezon, miere, polen sau păstură,
dulcețuri, zacuști și murături, plăcinte fel de fel, turtă dulce, cozonaci și
prăjituri de casă, baclava, sarailii, kataif, afumaturi tradiționale din Argeș,
brânzeturi proaspete, vinuri, țuică de la Cuca sunt doar câteva dintre
bunătățile pe care le puteţi degusta. Se vor pregăti mâncăruri la fața locului,
după rețete autohtone: crap prăjit cu mămăliguță și mujdei, saramură de crap,
borș de pește, păstrăv și doradă la grătar, sarmale.
Negustorii și colecționarii vă așteaptă într-o lume aparte,
cu obiecte vechi (cufere, mobilier țărănesc, ceramică veche țărănească, unelte
gospodărești, roți de car, ii și fote, covoare și diverse țesături țărănesti
din diverse zone etnografice, tablouri, bijuterii, cărți, numismatică, porțelanuri,
cărți poştale, patefoane și multe altele.
Vă rugăm să purtați mască și să respectați normele de
distanțare socială. Manifestați responsabilitate față de sănatatea
dumneavoastră și a celorlalți și respectați condițiile de vizitare expuse în
cadrul evenimentului.
Organizator: Asociația Urban Events
Corina Berariu
Tel: 0744 860 082
E-mail: asociatiaurbanevents@gmail.com
Facebook: https://www.facebook.com/PiataTaraneascaRO/
România din suflet de copil
Ardud
1 decembrie 2021
În organizarea Primăriei și a
Consiliului Local Ardud, a Casei de Cultură Dr. Augustin Mircea și a Liceului
Tehnologic Ardud în parteneriat cu Centrul Bucovinean de Artă, Școala Populară
de Artă și Civilizație Românească din Cernăuți, Ucraina, Bucovina noastră de
nord, expoziția tematică România din suflet de copil cuprinde creații de artă
și meșteșuguri realizate de copii din comunitatea românească din Cernăuți, din
Ardud și alte localități din Satu Mare și Maramureș. Copiii s-au implicat cu
dăruire și și-au pus imaginația la contribuție realizând creații de artă
plastică naivă care reflectă mândria de a fi român și bucuria de a sărbători
împreună Ziua Națională a României indiferent de granițele geografice sau
vicisitudinile istorice.
Gazda evenimentului va fi
Ansamblul Folcloric Cetatea Codrului care va întregi imaginea unității prin
simțire și tradiție autentic românească.
Evenimentul vine în sprijinul
românilor de pretutindeni care din pricini socio-culturale, geografice sau
istorice își asumă zilnic cu stoicism lupta pentru a păstra vie identitatea
românească strămoșească.
Vernisajul va fi precedat de
depuneri de coroane în localitățile:
- Mădăras– ora 10:00 (locația: bustul lui Ștefan Mărcuș)
- Baba Novac – ora 10:30 (locația: bustul lui Baba Novac)
- Ardud – ora 11:00 (locația: bustul lui Augustin Mircea)
- Gerăușa – ora 11:30 (locația: Monumentul Eroilor)
Pe simezele Capitalei - 7
Arta plastică contemporană românească
Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, București
27 noiembrie 2021 - 16 ianuarie 2022
Maramureș: tradiții și povești