N-ai vrea să te trimit în Paradis?/Alergătorul invizibil

Lansare de carte 

Daniel Bănulescu, Ciprian Măceșaru 

Librăria Humanitas Kretzulescu, București 

9 noiembrie 2019

   Editura Paralela 45 vă invită sâmbătă, 9 noiembrie, ora 17:00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Calea Victoriei 45, unde va avea loc lansarea volumelor N-ai vrea să te trimit în Paradis? de Daniel Bănulescu și Alergătorul invizibil de Ciprian Măceșaru.

Moderator: Cosmin Perța

   Daniel Bănulescu (n. 1960, București) este un romancier, poet și dramaturg român. A publicat romanele Te pup în fund, Conducător Iubit!, Diavolul vânează inima ta și Cel mai bun roman al tuturor timpurilor care, împreună cu romanul N-ai vrea să te trimit în Paradis?, alcătuiesc Clanul de Romane intitulat Cea mai frumoasă poveste a lumii. Pentru operele sale, a fost laureat al premiilor: Premiul European de Poezie, acordat de orașul Münster, Premiul Academiei Române pentru roman, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru dramaturgie. Douăsprezece dintre cărțile sale au fost traduse în alte limbi.

    Ciprian Măceșaru (n. 1976, Câmpina) este scriitor, muzician, ilustrator și jurnalist cultural. Dintre cărțile sale amintim: Infrapaginal (Jurnal 2000-2018); Despre nerăbdarea de a fi răbdător. Dan C. Mihăilescu și Ciprian Măceșaru în dialog epistolar; Și se făcu întuneric (povestiri); Trecutul e întotdeauna cu un pas înaintea ta (microroman); Locul în care n-am ajuns niciodată (poeme); Super! Sunt un gândac! (literatură pentru copii)... I-au fost traduse poeme și/sau povestiri în italiană, cehă, ebraică, idiș, engleză și bulgară. Este fondatorul revistei culturale Accente din București. A fost toboșarul formațiilor Toulouse Lautrec și Hotel Fetish. A scris libretul operei de cameră În trup, compoziția Dianei Rotaru.

***Editura Paralela 45 - Ficțiune‎Daniel Bănulescu și Ciprian Măceșaru la Humanitas Kretzulescu

Uroborus

Prezențe românești peste hotare 

Ștefan Câlția 

Muzeul Național de Artă al Moldovei, Chișinău 

1 noiembrie - 15 decembrie 2019

   Vă invităm în perioada 1 noiembrie - 15 decembrie la Muzeul Național de Artă al Moldovei să vizitați prima expoziție a lui Ștefan Câlția la Chișinău.

Program de vizită: marți - duminică: 10:00 - 17:00

Adresă: str. 31 august 1989, nr. 115

    Ștefan Câlția (n. 1942, Brașov), absolvent al liceului de arte plastice din Timișoara și al Institutului Nicolae Grigorescu unde i-a avut profesori pe desenatorul Julius Podlipny și pictorul Corneliu Baba și a început cariera expunând în țările blocului sovietic. Discursul său mascat sub metafore și simboluri medievale lăsa să se întrevadă o critică a acelei lumi. Anii 1990-1996 de profundă instabilitate politică și insecuritate socială l-au făcut pe artist ca și pe mulți alții ai generației lui să croiască un discurs mai activ și explicit. Astăzi artistul este preocupat de felul în care valorile se așează în oameni urmând același discurs metaforic, sugerat, ce invită privitorul mai degrabă la o reflecție despre sine.

    Un proiect organizat de Muzeul Național de Artă al Moldovei, Galeria Posibilă și Fundația Ștefan Câlția.

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

***Ștefan Câlția - Locuri.‎Expoziția Uroborus. Ștefan Câlția

Un...Străin...descendent al domnitorului Șerban Cantacuzino...

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Șerban Cantacuzino (1941 - 2011)

Consemnare (ancheta "Mulțumesc" - cel de toate zilele) publicată în

Revista Cutezătorii, Nr. 2, de joi, 9 ianuarie 1969.

Consemnare publicată în Cortina,

supliment al programului Teatrului C. Nottara. Februarie 1985.

***Mai multe despre acest actor puteți afla și de aici: Wikipedia

Exponatul lunii

Muzeul Județean Teleorman 

Alexandria 

1 - 30 noiembrie 2019

   Pentru perioada 1 – 30 noiembrie 2019, Muzeul Județean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul arheologic al instituției, respectiv Amfora elenistică de la Orbeasca de Sus.

   Amfora, provenită dintr-un centru de producţie din insula Chios, a fost descoperită în aşezarea getică fortificată de la Orbeasca de Sus, în campania de cercetări a anului 1972, de către arheologul Emil Moscalu, într-un complex arheologic (o groapă notată cu nr. 19). Groapa este datată pe baza acestei amfore, ajunsă la nord de Dunăre pe calea schimburilor, în cea de-a doua jumătate a sec. al IV-lea î.Hr.

    Amfora este lucrată cu mâna dintr-un lut omogen, de bună calitate, bine ars, oxidant, având o culoare cărămizie. Are forma bitronconică, cu gâtul cilindric, înalt şi buza rotundă, delimitată printr-o linie incizată. Torţile sunt dispuse simetric, uşor supraînălţate, ovale în secţiune. Piciorul amforei este rupt din vechime. Pe gât se păstrează urme de vopsea roşie.

    Dimensiunile vasului sunt următoarele: înălţimea păstrată - 89 cm, diametru gură - 10 cm, diametru maxim - 36 cm, înălţime gât - 34 cm. Volumul de lichid ce putea fi pus în recipient este apreciat la aproximativ 22,5 litri.

***Muzeul Judeţean Teleorman

Omul care mută norii

Lansare de carte 

Radu Paraschivescu 

Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 

5 noiembrie 2019

    Vă invităm marți, 5 noiembrie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la lansarea celei mai recente cărți a lui Radu Paraschivescu, Omul care mută norii. Șapte întâmplări. La eveniment vor vorbi, alături de Radu Paraschivescu, Sever Voinescu, redactor-șef al revistei Dilema veche și Horia Ghibuțiu, jurnalist și scriitor.

    Un bărbat se trezeşte ducându-şi viaţa sub dominaţia unei cifre. Un altul e luat de pe o bancă din parc şi pus să imite, într-un show ţinut în inima Capitalei, un şarlatan presat de urgenţe neamânabile. Un preacucernic angajează un evlavios care trans­formă un cantonament în loc de rugăciune şi plasează mătănii în locul televizoarelor din camere. Doi surdomuţi deschid, într-un târguşor din Provence, un joint venture care cheamă la luptă gustul şi mirosul. O fată cu nume înşelător se îndreaptă spre groapă ascultând obsesiv Sepultura. O pereche de pungaşi adolescenţi fură de prin case şi lasă o semnătură sfidătoare, colorând de fapt visul unui al treilea. O povestitoare bizară deapănă o păţanie în care lucrurile scapă de sub control în centrul Romei.

    Sunt şapte întâmplări de ieri şi de azi, din Franţa sau din Italia, dintr-un colţ al Bucureştiului sau dintr-altul. În Omul care mută norii, Radu Paraschivescu se suie la volanul prozei scurte şi îşi plim­bă cititorii pe un traseu cu o serie de opriri la cerere: stu­poare, veselie, tandreţe, deznădejde şi speranţă.

***Humanitas‎Omul care mută norii, o nouă carte de Radu Paraschivescu

Pentru cei mici...de la malul mării...

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 

Teatrul de Păpuși Constanța

Articol publicat în Almanahul Femeii 1963. Decembrie 1962.