Muzeul
Brăilei, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Brăila, Comunitatea Elenă Brăila,
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Comunitatea Brăila, Fundaţia
„Obscina” a Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România Brăila şi Uniunea
Democrată Turcă din România - filiala Brăila derulează programul cultural …greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei culturale a
oraşului, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
În urma concursului organizat de AFCN –
sesiunea II/2012, aria tematică: Activităţi muzeale – programul cultural a fost declarat
câştigător şi a obţinut o finanţare nerambursabilă de 60.397 RON. Activităţile
se vor derula până la finele lunii noiembrie 2012.
PREZENTARE
PROIECT
Programul
cultural …greci, evrei, ruşi lipoveni, turci… Brăila. Reactivarea memoriei
culturale a oraşului este o continuare a programului cultural Un grec, doi greci,
trei greci... Brăila. Reactivarea Memoriei Culturale A Oraşului Brăila. Cazul
Comunităţii Greceşti - derulat în anul 2009 de Muzeul Brăilei, în parteneriat
cu Consiliul Judeţean Brăila şi Comunitatea Elenă Brăila - cu sprijinul
Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi a doi sponsori: domnul
Konstantinos Tsoukalidis, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie
Eleno-Române - sponsor principal din Atena (Grecia) şi domnul Karafyllidis Athanassios - sponsor din Berlin
(Germania). Programul a avut ca principal rezultat înfiinţarea Centrului
Diversităţii Culturale al Muzeului Brăilei
(http://www.muzeulbrailei.ro/index.php?pn=2&idn=15625815582969).
Programul
cultural propus anul acesta antrenează persoane cu etnii, credinţe religioase
diferite şi, mai ales, vârste diferite, într-o cercetare privind diversitatea
culturală a oraşului, dar şi valorificarea şi interpretarea imaginii, branding
de oraş şi tehnici multimedia de promovare.
Scopul acestui demers este salvarea
memoriei şi patrimoniului multicultural al oraşului şi fructificarea
rezultatelor în scopuri culturale, turistice, educaţionale şi promoţionale.
Obiectivul
general al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric
al oraşului Brăila, din perspectiva diversităţii etnice.
Proiectul propune două
grupuri de acţiuni:
1. cercetare pentru realizarea unor baze de date cu un
bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video; completarea hărţii virtuale realizate în
cadrul proiectului Un grec, doi greci, trei greci… Brăila cu alte elemente
arhitecturale care prezintă contribuţia culturală şi istorică a celor patru
comunităţi etnice studiate (greci, evrei, ruşi lipoveni, turci) la dezvoltarea
oraşului Brăila; la acestea vom adăuga şi bisericile celorlalte comunităţi
etnice importante ale oraşului, neincluse în acest proiect, respectiv armeni,
bulgari şi italieni; realizarea unei publicaţii şi a unor filme documentare
care vor prezenta moştenirea culturală a Brăilei multietnice - date istorice,
arhitectură civilă şi religioasă, legende şi realităţi urbane, personalităţi,
tradiţii, meşteşuguri, elemente de atmosferă, mentalităţi, viaţă privată
(căsătorii, relaţii inter-personale, şcoală, stiluri de viaţă, familie etc.),
realitatea contemporană; realizarea unei expoziţii despre Brăila multietnică
(obiecte din colecţiile Muzeului Brăilei şi din colecţii ale comunităţilor
etnice şi ale familiilor membre); realizarea unei fotoexpoziţii pe sistem
banner-up, care va putea fi apoi itinerată, inclusiv în spaţii neconvenţionale;
extinderea website-ului diversităţii culturale;
2. grup de acţiuni cu o
puternică componentă educaţională, de stimulare a creativităţii şi de atragere
a publicului tânăr către patrimoniul multicultural: un concurs Descoperă
Brăila multietnică, cu două secţiuni Cercetare şi Promovare, adresat
tinerilor cu vârsta până în 25 ani (cu premii în bani, finanţate de
Administraţia Fondului Cultural Naţional) organizat cu scopul promovării
patrimoniului cultural al minorităţilor etnice din Brăila şi al selectării de
tineri voluntari (o reţea de prieteni ai Centrului Diversităţii Culturale al
Muzeului Brăilei, talentaţi, creativi, pasionaţi de istorie, istorie orală,
tradiţii, sociologie, jurnalism, turism cultural, promovare, artă fotografică
şi video); tinerii vor fi stimulaţi să-şi prezinte propria viziune despre
multiculturalitate, prin a) cercetarea unor aspecte din istoria şi viaţa
comunităţilor etnice (evenimente istorice, poveşti de familie, obiecte de
familie, tradiţii, valori, aspecte religioase, personalităţi, meserii,
meşteşuguri specifice, stereotipuri, mentalităţi, viaţă privată etc.), pe care
să le prezinte prin imagini video, fotografii, postere, articole etc., precum
şi prin b) propria viziune legată de brandingul de oraş din perspectivă
multietnică, cu scopul impunerii Brăilei ca destinaţie de turism cultural.
Proiectul
intră în sfera:
a) activităţilor muzeale,
b) a diversităţii culturale (spiritul
şi tema cheie a proiectului)
c) a iniţiativelor care pun în valoare
patrimoniul cultural naţional mobil, imaterial şi imobil (upgradarea
repertoriului imagistic şi audio-vizual, fişe tehnice de monument pentru
stimularea şi justificarea unor opere complexe de restaurare, realizarea de
hărţi turistice tematice care marchează istoric şi cultural prezenţa acestor
minorităţi: elemente de arhitectură civilă şi religioasă, descrieri de oameni
şi case, edificii publice, viaţă privată, comerţ, artă, muzică etc),
d) a
activităţilor muzeale de digitizare a patrimoniului (bazele de date ce vor fi
realizate prin intermediul proiectului).
Cercetările
de arhivă ale experţilor de patrimoniu din echipa de proiect (inclusiv în
arhivele Muzeului Brăilei şi în cele ale comunităţilor etnice partenere) vor fi
completate cu cercetări în colecţii de familie, cu studii de istorie orală, cu
mărturii ale membrilor comunităţilor etnice care s-au născut, trăiesc sau au
trăit o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp la Brăila (obţinute prin
interviu scris şi oral) şi cu lucrările cu gradul cel mai mare de originalitate
ale tinerilor participanţi la concursul Descoperă Brăila multietnică.
***
Să încercăm
să ne imaginăm puţin din atmosfera din cetatea Brăilei, de pe vremea când era
khaza turcească. N-a mai rămas aproape nimic din acele timpuri: câteva hrube,
din păcate neamenajate, aproape necunoscute atât turiştilor, cât şi
brăilenilor, câteva mărturii arhitectonice la Biserica Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril, din Piaţa Traian, rămase de pe vremea când aici era un lăcaş
de rugăciune turcesc şi o casă de început de secol XIX, cu sageac (o streaşină
mult prelungită, din lemn şi cu un sistem special de îmbinări), pe strada
Orientului. Bunicii ne povestesc şi despre o linie de pasageri Brăila –
Constantinopol, la început de secol XX, o amintire neverosimilă astăzi, dacă nu
am găsi şi în cărţi mărturia acestui fapt care ne demonstrează că, într-adevăr,
a existat şi nu este doar o poveste. În colţuri atent păstrate în sufletul
nostru au rămas ceva amintiri legate de turcii Brăilei din copilăria noastră:
un fes colorat, nişte vorbe stâlcite, miros de covrigi calzi, dulceaţa halviţei
şi a sarailiilor şi gustul atât de râvnit de bragă, sau de limonadă rece. Si
totuşi, turci trăiesc şi astăzi la Brăila…dar nu prea mai ştim mare lucru
despre ei… şi-or fi păstrat tradiţiile şi obiceiurile, mai vorbesc limba
bunicilor, în casele lor se mai fac sarailiile de odinioară…? Doar ei ne pot
spune asta…
Acum mai
bine de vreo două decenii, pe străduţele din inima oraşului de atunci, din
preajma Catedralei Ortodoxe de Rit Vechi, de pe strada Nicolae Grigorescu, în fiecare
duminică asistam la un adevărat spectacol al străzii: treceau către biserică
lipovencele, îmbrăcate cu costume din materiale înflorate, pline de culoare, cu
fuste creţe, cu părul strâns în basmale, cu un accent specific în vorbire,
însoţite de bărbaţii lor, cu bărbi lungi, încinşi la mijloc cu un fel de brâu
cu ciucuri… "Spectacolul” încă s-a păstrat în cartierul Pisc al Brăilei de
astăzi, duminicile şi de sărbători… Este
dovada cea mai vie a unei credinţe păstrate cu sfinţenie şi a unui spirit de conservare
a tradiţiilor, dificil de înţeles pentru cei mai mulţi dintre noi. De vină sunt
poate cărţile bisericeşti şi icoanele vechi, pe care le-au adus străbunicii lor
din stepele Rusiei, sau poate cântecele cântate la harmoşcă şi dansurile care
le înveselesc sărbătorile, ori poate nişte reguli morale însuşite din familie,
pe care nu le cunoaştem… dar, cine ştie, poate ni le vor împărtăşi…
La Brăila
încă se sărbătoresc Crăciunul şi Anul Nou după Calendarul Iulian, cu tradiţii,
obiceiuri şi bucate, doar de ei ştiute… Marangozi şi pescari adevăraţi or mai
trăi la Brăila…? Când spui lipovean, gândul îţi fuge fără să vrei la Dunăre, la
lotcile de odinioară, la plasele de pescuit şi la peşte… La Brăila, Balta are
încă peşte… Şi ce bună ar fi acum o ciorbă lipovenească…
Despre
greci am mai scris… este greu să nu-i pomeneşti des, atâta vreme cât cele mai
frumoase clădiri din Brăila sunt construite de ei… Biserica Greacă, Teatrul Maria Filotti, odinioară Rallys, Casa Embiricos, astăzi Centrul Cultural Nicăpetre… Armatorii, comercianţii de odinioară, proprietarii morilor
Violatos şi Lykiardopol, primarul Radu Portocală, dar şi proprietari ai unor
afaceri mai mici, precum cofetarul Papacanaris, au rămas în memoria
brăilenilor, datorită notorietăţii afacerilor lor, a clădirilor din Centrul
Istoric pe care le-au construit, a realizărilor lor în plan edilitar, sau
pentru gesturile lor filantropice. Grecii au oferit Brăilei şi personalităţi de
renume precum scriitorul Panait Istrati (născut din mamă româncă şi tată chefalonit),
poetul Andreas Embiricos sau compozitorul Iannis Xenakis şi lista poate
continua… Grecii ne-au împărtăşit, în 2009, poveştile lor de viaţă, zugrăvite
în volumul Un grec, doi greci, trei greci… Brăila (care poate fi citit
şi on-line aici: http://www.muzeulbrailei.ro/images/docs/Volum_Greci.pdf), dar
sigur au rămas şi multe nepovestite… Cert este că grecii de astăzi încă vorbesc
limba greacă, au păstrat multe obiceiuri şi tradiţii de la bunici… încă se
prepară Vasilopita de Anul Nou şi Magiritsa de Paşte, gătesc scordalea şi
baclavale, ca odinioară şi… ştim sigur că încă sparg farfurii la petreceri… Şi,
apropo de asta, am remarcat, vorbind cu mai multe doamne românce şi de altă
etnie, aceeaşi nostalgie după nişte vremuri de demult: "ah, şi ce baluri erau
la Şcoala Greacă…”
În septembrie, evreii din Brăila au sărbătorit Anul Nou… Am
aflat întâmplător… Care sunt obiceiurile lor de Anul Nou, acum, la început de
septembrie… nu ştim… un An Nou fără Moş Crăciun, fără cozonac, fără brad şi
fără zăpadă…un An Nou altfel, conform tradiţiilor păstrate de la părinţii şi
bunicii lor… tradiţii pe care nu le cunoaştem… În anul care a trecut, i-am
vizitat, la Templul Coral, de Purim şi de Hanuka, alte sărbători evreieşti…
Pentru noi, cei de altă credinţă… a fost doar un spectacol frumos, am ascultat
Hava Nagila şi alte cântece vesele, am văzut obiceiuri pe care nu le înţelegem,
am mâncat bucate pe care nu ştim cum le prepară, am auzit poveşti despre alte
vremuri, când Brăila era plină de evrei, cu bărbi şi kippa pe creştet, când la
Brăila erau şcoli şi multe ziare evreieşti, 10 sinagogi funcţionale, conform
documentelor vremii, iar pe Regala, strada comercială a oraşului, şi în aria
dintre străzile Petru Maior şi Al. I. Cuza, dar şi în alte zone ale oraşului, se
vedeau la tot pasul prăvălii, ceasornicării, bijuterii, ateliere meşteşugăreşti
cu firme evreieşti. Educaţi şi buni comercianţi, evreii au făcut averi la
Brăila şi au dat oraşului şi o listă lungă de oameni de cultură, cu care ne
mândrim astăzi: un Mihail Sebastian, un Max Herman Maxy vor face mereu cinste
Brăilei… Ce s-a păstrat din
strălucirea de odinioară? Sigur multe amintiri…pe care sperăm să le aflăm…
Aceasta a
fost şi este încă Brăila, un amalgam de culturi. I-am amintit pe turci, ruşi
lipoveni, greci, evrei, dar au trăit şi trăiesc încă aici şi armeni, bulgari,
italieni, maghiari, germani, ucraineni etc. Fie că au fost bogaţi, ori şi-au
câştigat existenţa modest, prin portul Brăilei, prin mici ateliere sau
prăvălii, trecerea acestor oameni prin Brăila a marcat dezvoltarea, spiritul şi
farmecul oraşului cosmopolit.
Am încercat
să vă introducem în atmosfera proiectului nostru, cu speranţa că vă "atingem”
puţin sufletul şi vă trezim nostalgii pentru nişte ani din copilărie, sau din
tinereţe şi, mai mult, cu speranţa că vă vom convinge să ne sprijiniţi în
cercetare, să descoperim împreună Brăila multietnică.
Încercăm să
găsim în Brăila, dar şi în alte oraşe din ţară şi chiar în străinătate "…greci,
evrei, ruşi lipoveni, turci, maghiari, germani, italieni, bulgari, ucraineni,
armeni… ” care s-au născut, au trăit o perioadă de timp la Brăila, ori încă mai
trăiesc aici, dispuşi să ne relateze amintiri despre Brăila cosmopolită de
altădată, despre clădiri, despre afaceri, despre meserii sau meşteşuguri
uitate, despre personalităţi ale oraşului, ori poveşti de familie, informaţii
despre credinţe, obiceiuri, tradiţii, valori, stereotipuri, mentalităţi,
superstiţii, viaţă privată, gastronomie – care s-au pierdut, sau care s-au
conservat încă în aceste familii (toate acestea le putem primi tehnoredactate,
scrise de mână, sau în fişiere audio sau video). Suntem interesaţi să găsim, de
asemenea, documente, fotografii de demult, obiecte care să ilustreze aceste
poveşti (în formă scanată sau fotografiată): fotografii cu clădiri din Brăila
de altădată, fotografii de la evenimente ale comunităţii, fotografii cu lăcaşe
de cult, fotografii vechi de familie, fotografii de la evenimente de familie,
documente de familie – certificate vechi de naştere, de căsătorie, fotografii
din port, fotografii cu instituţii, prăvălii de altădată, restaurante,
cofetării, icoane vechi, obiecte de vestimentaţie, bijuterii, pălării, obiecte
personale, obiecte de mobilier, decorative, obiecte muzicale sau orice alt
obiect vechi, ziare brăilene în limbile minorităţilor etnice, manuale vechi în
limbile minorităţilor etnice, cărţi vechi în limbile minorităţilor etnice,
plăci vechi, cărţi poştale cu Brăila de început de secol. Fragmente din aceste
mărturii vor fi publicate.
