miercuri, 20 februarie 2019

Atac la Baku




Lumea și noi...


De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca











***Dintr-un alt articol, publicat în Revista Cinema, nr. 613 (1 - 10 aprilie 1943)
aflăm că filmările s-au efectuat la "Băicoiu" și Moreni.


Articol publicat în Revista Cinema, nr. 571. 6 martie 1942.





Noroc, Tănase!




De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul de Revistă Cărăbuș






Din quartet, figura d. Boris Filipov, se detașează dinamică și impresionantă.


Interpreții numărului: D-ra Edit Caracostea, George Pappert, Boris Filipov
și Boris Gowlitchy.


Realizatorul acestei fantezii coregrafice: d. Dem. Constant.


Un moment de efect din timpul numărului.


Consemnare publicată în Revista Cinema, nr. 571. 6 martie 1942.


Pe simezele Capitalei - Geometrii subiective




Arta plastică contemporană românească 


Marcel Bunea 


Galeria CONTEMP, București 


26 februarie - 25 martie 2019




   "Prin Marcel Bunea, pictura poate fi cunoscută în forma sa cea mai pură, aceea a culorii mai presus de orice: desen, subiect, temă sau cutumă. Parafrazându-l pe Boris Vian, care afirma că din punctul lui de vedere totul ar trebui să dispară, mai puţin dragostea şi muzica lui Duke Ellington, îmi asum observaţia că în afară de titlurile alese şi de cronologie, nimic nu este conjunctural în creaţia artistului. Geometriile sale, evident subiective, delimitează părţi ale unui acelaşi întreg, pe care dimensiunile fizice ale lucrărilor nu îl pot captura şi nici cuprinde. Aşadar, relaţii cromatice subtile şi rezolvări surprinzătoare reunite sub egida unui sistem de gândire vizuală deopotrivă personal, coerent şi intuitiv. Acolo unde alţii ar căuta secţiunea de aur sau locul geometric al unor puncte, linii, ori elipse speciale, Marcel Bunea are soluţii care ţin de alte raţiuni decât cele binare. În creaţia lui, totul este clar şi armonios, fără ca acest fapt să răpească aura de mister, ci dimpotrivă, inducând sentimentul purificării prin artă."
(Mihai Plămădeală, curator)

Imperiul roman și monedele sale




Bogdan Beldianu 


Facultatea de Istorie a Universității din București 


22 februarie 2019





Eveniment cultural arădean




Lansare de carte 


Primăria Municipiului Arad 


22 februarie 2019




Se vor lansa volumele:
 - De la "Amurgul Imperiilor" la România Mare. Românii din Austro-Ungaria 
în Primul Război Mondial. Documente vizuale
(coordonatori: Maria Pantea, Ion Cârja, Benkó József, Iulian Boțoghină)
- Chipuri din Marele Război. Viața în imagini a combatanților din Bistrița-Năsăud

Ce-am avut...la Firul Roșu...




România de-altădată 


Tâlmaciu




De cînd directoarea s-a apropiat mai mult de muncitori, fabrica
a început să freamăte și mai puternic decît înainte.








Directoarea împreună cu inginerul șef controlează zilnic
graficul de producție al întreprinderii.




...și fabrica Firul Roșu are acum creșă.





În fiecare joi e serată dansantă.




Maria Demeny și fetița ei.


Articol publicat în Revista Femeia, nr. 10. Octombrie 1955.


Vedere spre Tilmaciu. 1967.
Ilustrată din colecția personală.

Pe simezele Capitalei - Culoarea, de la real la abstract




Arta plastică contemporană românească 


Tania Roibu 


Cercul Militar Național, București 


19 februarie - 4 martie 2019 





Un veac frământat. Germanii din România după 1918




Lansare de carte 


Casa de Cultută Friedrich Schiller, București 


27 februarie 2019




     În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri, istoriei minorității germane din România, Primăria Municipiului București și Casa de cultură Friedrich Schiller (Str. Batiștei nr.15) vă  invită miercuri, 27 februarie 2019, ora 18:00, la prezentarea volumului Un veac frământat. Germanii din România după 1918 apărut la Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, 2018. Coordonatorii volumului sunt dr. Ottmar Trașcă și dr. Remus Gabriel Anghel. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca, FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică și FDGR, București.

Prezintă:

Dr. Ottmar Trașcă, cercetător științific principal I, Institutul de Istorie „Gh. Barițiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca
Dr. Remus Gabriel Anghel, cercetător, ISPMN (Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale) din Cluj-Napoca
Dr. Cosmin Budeacă, cercetător, I.I.C.C.M.E.R. București.

Participă:

Christiane Gertrud Cosmatu, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României
Dr. Daniel Zikeli, Episcop Vicar, Biserica Evanghelica (Lutherana) C. A.
Dr. Klaus Fabritius, Președintele FDGR, Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică.

Ilustrația muzicală: Orchestra de suflători Karpaten – Show sub conducerea dirijorului Hans Groza.

    Germanii au reprezentat de-a lungul secolelor una dintre cele mai importante, dar și puțin cunoscute comunități etnice de la noi. În ciuda interesului pregnant pe care publicul românesc l-a avut și îl are pentru germani, pentru satele și orașele construite de către aceștia în Transilvania și Banat, nu există la ora actuală în limba română nici o sinteză istorică care să trateze evoluția acestei comunități. De altfel, cunoașterea destinului germanilor de la noi, de negăsit, în mod straniu, în nici o carte de istorie, este un exercițiu esențial, obligatoriu, pentru înțelegerea contextului românesc în secolul XX. Este o istorie captivantă, cel mai adesea dramatică și surprinzătoare. Este istoria deportărilor masive și a dezrădăcinării unei populații care a însemnat enorm pentru societatea românească. 
    “Intenția [autorilor] afirmată a fost aceea de a pune la dispoziția publicului amator de istorie, dar și a specialiștilor, deopotrivă, o sinteză referitoare la comunitatea germană din România în perioada 1918-2018. Nu  este  o lucrare exhaustivă, ci o carte care să ofere pe de o parte o imagine generală referitoare la evoluția minorității germane, pe de altă parte, o perspectivă inedită, mai puțin cunoscută publicului larg, cu privire la istoria recentă a României. [Coordonatorii au] optat în favoarea unor studii elaborate atât de istorici, cât și de sociologi, obținând astfel o perspectivă multidisciplinară cu privire la destinul minorității germane în perioada 1918-2018.“ (Coordonatorii volumului, dr. Ottmar Trașcă și dr. Remus Gabriel Anghel, Prefață)
    În plus, volumul subliniază renașterea paradoxală a germanismului din România. “Cultura germană și organizațiile minorității germane din România se aflau în pragul disoluției și al dispariției la sfârșitul regimului comunist... Cu toate acestea, la mai mult de douăzeci de ani distanță … acestea nu au dispărut, iar istoria germanilor din România este departe de a se fi încheiat. Organizațiile minorității germane și-au asumat un rol social și comunitar și s-au deschis treptat celorlalte comunități etnice din Banat și Transilvania. Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană în Transilvania și Biserica Catolică în Banat, școlile cu predare în limba germană, organizațiile Forumului Democrat al Germanilor din România, fundațiile care se ocupă de restaurarea și revitalizarea patrimoniului cultural și, nu în ultimul rând, organizațiile culturale, precum grupurile de dansuri săsești sau șvăbești, cândva specifice fiecărei așezări germane, au început să fie frecventate și de populația altor etnii”. (Ovidiu Oltean, capitolul Mobilitate, împrumut cultural și rearticulare asociativă  în rândul minorității germane din România).
Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

Vulcanul stins




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca




Două idealuri și între ele...ceaiul de mușețel (Mircea Andreescu și Alexandru Repan).






O actriță în certă ascensiune, Ruxandra Bucescu și copilul Mihai Brătilă.












Articole publicate în Revista Cinema, nt. 1. Ianuarie 1988.