Lumea si noi
Colectii si Colectionari
Inscrisuri de toate felurile
Am intrat astazi in posesia catorva numere din revista franceza L'Illustration.
Din a doua parte a anului 1937.
Infrigurat, doar ma stiti, am cautat prezentele romanesti in paginile publicatiei.
Efortul mi-a fost rasplatit gasind doua astfel de marturii:
Sarbatoarea Frantei (14 iulie).
Tribuna oficiala in timpul defilarii trupelor pe Champs-Elysees.
De la stanga la dreapta, in primul rand:
M. Jeanneney, presedintele Senatului, Regele Romaniei Carol al II-lea,
M. Albert Lebrun, presedintele Republicii, S. M. Sidi Mohammed,
sultanul Marocului si M. Edouard Herriot, presedintele Camerei Deputatilor.
Nr. 4925, Anul 95, 24 iulie 1937.
Pergola pavilionului Romaniei.
Arhitect: Marco Duiliu. Colaboratori francezi: arhitectii E. si P. Bertrand, Letelie.
Fotografie publicata in cadrul articolului intitulat: Gradini si Fantani.
Semnatar: Ernest Ganay.
Iata si textul (original) referitor la prezenta noastra:
***
Observatie importanta, spun eu:
Fotografia de mai sus este prima care ilustreaza articolul pomenit.
In culori si cea mai mare (cat o pagina)!
Numar special (14 august) dedicat Expozitiei de la Paris
(Expozitia Internationala dedicata Artei si Tehnicii in Viata Moderna)
Perioada desfasurarii: 25 mai - 25 noiembrie 1937.
Iata si cateva informatii suplimentare:
Comisarul general al României pentru această Expoziţie a
fost Dimitrie Gusti. Pavilionul naţional al României a fost opera arhitectului
Duiliu Marcu, arhitect apropiat Regelui Carol II. Construit în stil sobru, din
marmură de Ruschiţa, Pavilionul prezenta o faţadă cu arcade, iar intrarea
principală era străjuită de un arc înalt de 22 m. Frescele din interior, ca şi
decoraţia, reproduceau în diferite variante istoria naţională. În gradină se
găseau câteva basoreliefuri evocând începuturile şi originea poporului român.
În încăperile Pavilionului erau expuse personaje ale basmelor romaneşti precum
şi o serie de fotografii ale bisericilor din lemn din Maramureş. În holul de
onoare a fost amplasată statuia în mărime naturală a Regelui Carol II. Subsolul
a fost conceput ca un adevărat muzeu al vânătorii şi turismului. La parter a
fost instalată secţiunea economică iar etajul al treilea a fost rezervat
galeriei de artă.
"Popor aflat la răscruce de drumuri, Românii au totuşi o
civilizaţie proprie cu profunde rădăcini într-o naţiune de ţărani şi o
strălucitoare efervescenţă citadină. Rezultat al timpului şi cercetărilor
neobosite, multiplele forme ale acestei civilizaţii, creatoare de noi valori,
vor decora Pavilionul nostru cu infinita lor varietate. Toate realizările
practice, derivate din bogăţiile noastre se vor însoţi cu operele de artă,
colective sau individuale şi cu manifestarea unei energii mereu tinere şi
reînnoite. Astfel, Pavilionul nostru va da, sper, o imagine fidelă a aportului
specific românesc la opera creatoare a umanităţii.” [1]
[1] Dimitrie Gusti, Comisarul general al Pavilionului
României, Discurs la inaugurarea pavilionului