For You, the Half of My World

Prezente romanesti peste hotare

Ovidiu Scridon

Institutul Cultural Roman, New York, S.U.A.

6 martie 2015

Albumul de familie la românii şi ceangăii din zona Săcele

Muzeul de Etnografie Brasov

Expozitie de fotografie

20 februarie 2015

    Vineri, 20 februarie 2015, ora 12.00, la Muzeul de Etnografie Brașov din Bdul Eroilor 21 A, va avea loc vernisajul expoziţiei ALBUMUL DE FAMILIE LA ROMÂNII ȘI CEANGĂII DIN ZONA SĂCELE, expoziție itinerată de la Muzeul Etnografic Săcele.

    Proiectul Albumul de familie la românii şi ceangăii din zona Săcele şi-a propus să recupereze memoria unui spaţiu cultural într-o perioadă de timp, prin imagine, folosind fotografii-document din colecţiile personale ale locuitorilor din Săcele, Purcăreni, Zizin şi Tărlungeni.

    Expoziţia este o incursiune în viaţa privată prin intermediul fotografiilor, care prezintă scene de familie: de la naşterea şi botezul copilului, la primii paşi făcuţi de acesta, întâia zi de şcoală, serbarea de la sfârşit de an şcolar, fotografii din armată, confirmare, peţitul, logodna, căsătoria, nunta, ceremonialul funebru. Fotografiile de familie sunt bunuri culturale, care pot fi transmise mai departe.

    O fotografie încărcată de istorie devine o mărturie a vieţii de familie şi a vieţii comunitare, rostul proiectului fiind acela de a consolida identitatea zonală.

Însemnele de breaslă din Transilvania

Exponatul lunii

Muzeul Național de Istorie a României, București

19 februarie - 15 martie 2015

   Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în perioada 19 februarie – 15 martie a.c. în cadrul micro-expoziţiei Exponatul lunii, însemne de breaslă din Transilvania.

   Breslele erau asociații profesionale și de autoapărare economică, încadrate într-un sistem ferm de organizare, cu o ierarhie bine stabilită și dotate cu anumite privilegii. În Evul Mediu breslele se numeau: metiers sau guildes în Franța, arti în Italia, ghilds sau mysteries în Anglia, Innungen, Gilden, Aemter sau Gewerke în Germania.

   Prima corporație recunoscută și având un statut propriu a fost cea a lumânărarilor din Paris (1061). Breslele au apărut din mai multe motive. Pe de o parte era interesul artizanilor să se apere contra concurenței noilor veniți în orașul lor sau a celor stabiliți în alte orașe; de a se ajuta reciproc, de a da tuturor membrilor breslei șanse egale de lucru și de câștig și, în general, de a-și apăra interesele profesionale. Breasla urmărea să obțină dreptul de a rezerva exercitarea profesiunii respective exclusiv membrilor ei.

   Breslele meșteșugărești au avut un rol foarte important și în dezvoltarea economică a orașelor Transilvaniei. Cele mai vechi statute de breaslă din Transilvania datează din timpul lui Ludovic de Anjou (1376). Acestea au reglementat cele mai de seamă probleme în legătură cu viaţa economică şi juridică a breslei, cu alegerea staroştilor şi raporturile acestora faţă de membrii breslei și faţă de conducerea oraşului. Aceleași statute menționează patru orașe din Transilvania de Sud (Sibiu, Sighișoara, Sebeș, Orăștie) în care existau 19 bresle și 25 de branșe meșteșugărești: brutarii, pielarii, tăbăcarii, cizmarii, fierarii, curelarii, blănarii, mănușarii, cuțitarii, frânghierii, dogarii, croitorii, trăistarii etc.

    Fiecare breaslă dispunea de un sigiliu dar și de un însemn propriu. Aceste însemne, care aveau și valoare heraldică, erau etalate la sediul breslei sau apar pe steagurile și lăzile de valori ale breslei.

   În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se păstrează mai multe astfel de însemne de breaslă, ale diferitelor categorii de meșteșugari, din diferite orașe ale Transilvaniei, datând din perioada secolelor XV – XVIII. Astfel sunt cele ale breslei zidarilor (Sighișoara, 1774), morarilor (Sighișoara, 1784), tâmplarilor (Bistrița, 1680), croitorilor (Sibiu, 1695), cizmarilor (Cluj, 1625), dulgherilor (Sibiu, 1450). Alături de acestea vor fi expuse și un pocal cu însemnele breslei croitorilor din Tg. Mureș (1629) și o ladă aparţinând unei bresle din Oradea (1798).

    Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 19 februarie – 15 martie a.c., şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică între orele 9.00 – 17.00.

Securitatea, instrument al dictaturii

Muzeul Țării Crișurilor

Oradea

24 februarie - 24 martie 2015

    Evenimentul va avea loc marți, 24 februarie 2015, ora 12.00, în incita Muzeului Țării Crișurilor Oradea, din B-dul Dacia, nr. 1-3.

   Proiectul CNSAS îşi propune să prezinte publicului într-o formă accesibilă şi sintetică istoria de peste patru decenii a Securităţii, în multiplele ei ipostaze instituţionale, sprijinind în acest mod o mai bună înţelegere a dimensiunii fenomenului totalitar.

Spaţiul expoziţional este structurat pe două niveluri de reprezentare a represiunii.

   Primul nivel este cel în care documentele secrete ale Securităţii prezintă principalele metode şi tehnici de urmărire şi de reprimare (supravegherea şi arestarea persoanelor care se opuneau regimului comunist, anchetarea acestora şi tratamentul inuman la care au fost supuşi deţinuţii politici în penitenciarele româneşti); modalităţile de cenzură şi de confiscare a corespondenţei, ascultarea convorbirilor telefonice, filaje; dirijarea informatorilor, precum şi atribuţii ale unor direcţii şi servicii importante implicate în menţinerea regimului comunist. De asemenea, în cadrul expoziției sunt prezentate în format electronic o serie de documente din arhiva C.N.S.A.S. privind temele importante urmărite de Securitate în județul Bihor (cultură, învățământ, cooperativizare, turism, culte și organizații religioase, starea de spirit a populației etc.)

    O secvenţă importantă din spaţiul expoziţional este rezervată anului 1989 şi evenimentelor din Decembrie, ilustrată cu ajutorul unor imagini sugestive inedite.

   Cel de al doilea nivel aparţine memoriei trăite, înfăţişând experienţa directă a unor oameni, care au acceptat să-şi împărtăşească amintirile lor pe parcursul interviurilor realizate în cadrul Centrului de Istorie Orală – CNSAS. Aşadar, vizitatorii au posibilitatea să vizioneze în cadrul expoziţiei filmul documentar realizat de C.N.S.A.S. (finanţat de EACEA): SUPRAVEGHEAT DE SECURITATE ÎN ANII ‘70-’80, în regia lui Nicolae Mărgineanu.

     De asemenea, publicul interesat şi instituţiile media sunt invitate să participe, între orele 13.00 şi 15.00, la dezbaterea cu tema Memoria trecutului recent: arhive, mărturii, semnificații. 

Şezătoarea de altădată

Muzeul Judetean Teleorman

Liceul Tehnologic nr. 1, Alexandria

23 februarie 2015

    Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Teleorman, organizează, în colaborare cu Liceul Tehnologic nr. 1 Alexandria, manifestarea Şezătoarea de altădată.

    Evenimentul se va desfăşura luni, 23 februarie 2015, ora 12.30, la sediul liceului, în cadrul Laboratorului de Gastronomie condus de doamna profesoară Maria Ciobanu.

    Muzeograful Luminiţa Gheorghe le va vorbi tinerilor despre unul dintre obiceiurile româneşti referitoare la muncă şi anume : şezătoarea.

    Şezătoarea este un obicei popular cu implicaţii atât pe plan productiv cât şi pe plan socio-cultural în comunitatea rurală românească. Şezătoarea consta într-o reunire a sătenilor pe grupe de vârstă, practicată în special de tineret, pe întreg cuprinsul ţării. Fiind şi un loc de creaţie şi circulaţie folclorică, şezătoarea era locul în care se învăţau şi se perfecţionau deprinderile de muncă şi se transmiteau datinile şi obiceiurile.

    Manifestarea Şezătoarea de altădată se înscrie în cadrul programului educaţional Muzeul - sursă de cultură şi educaţie.