Imi pasa: 01/12/19

sâmbătă, 12 ianuarie 2019

Muzeul Municipal Iași

13 ianuarie 2019

***Muzeul Municipal Iaşi

România de-altădată

Imagine din Târgu Jiu. Foto: Cult-ura

Articol publicat în Contemporanul, nr. 44. 1 noiembrie 1963.

Arta plastică contemporană românească

Fodor Kalman (1928 - 1980)

Foto

mona.claus.ro/kalmanfodor.htm

Articol publicat în Contemporanul, nr. 44. 1 noiembrie 1963.

Consemnare publicată în Revista Arta plastică, Nr. 10 - 11. 1963.

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul Național I. L. Caragiale

Așteptîndu-l pe Godot de S. Beckett.

Scenă cu Marin Moraru și Gh. Dinică. Regia Gr. Gonța.

Premieră: 13 februarie 1980.

Foto: S. Mendrea.

Scenă din Așteptîndu-l pe Godot de S. Beckett.

Scenă cu Gh. Dinică și Alexandru Pop.

Scenă cu Marin Moraru și Gh. Dinică.

Scenă cu Sandu Sticlaru și Gr. Gonța.

Scenă de ansamblu.

Scenă cu Gh. Dinică și Marin Moraru.

Scenă cu Marin Moraru si Gh. Dinică.

Scenă cu Sandu Sticlaru, Marin Moraru, Grigore Gonța și Gh. Dinică.

Scenă cu Sandu Sriclaru, Marin Moraru, Grigore Gonța și Gh. Dinică.

Scenă cu Sandu Sticlaru, Gh. Dinică și Grigore Gonța.

Ecouri eminesciene contemporane

Lansare de carte

Sfântu Gheorghe

13 ianuarie 2019

***Academia Română - Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Ploiești

15 ianuarie 2019

***Centrul Judetean de Cultura Prahova

Pe simezele Capitalei - Fish on a Wire

Arta plastică contemporană românească

Mihai Moldovanu

Galeria CONTEMP, București

18 ianuarie - 18 februarie 2019

Pentru Mihai Moldovanu artele textile reprezintă rampa ideală de lansare spre alte orizonturi vizuale. Creaţia sa îngemănează instalaţia, asamblajul, colajul, pictura, grafica şi obiectul. În funcţie de proiect, fiecare dintre acestea poate deţine prim-planul. Lucrările sale sunt inscriptibile în Mixed Media, dar faptul de a căuta volumul sau de a marşa pe expandarea spaţiului şi pe juxtapunerea texturilor îl apropie de obiect şi de sculptură până într-un punct în care diversitatea materialelor folosite este atenuată considerabil de semnele vizuale în slujba cărora au fost puse. Ocazional, artistul apelează şi la elemente multimedia, respectiv la lumină, proiector, PC şi nu numai. Altfel spus, sfera textilului reprezintă pentru el deopotrivă o zonă de confort şi un punct de start, diversitatea este lege de compoziţie, iar decorativul un hotar semideschis, care permite transcenderea sa. Simbioza dintre latura decorativă şi cea iconografică este o marcă a artistului.

Expoziţia Fish on a Wire, configurată pe criterii morfologice şi iconologice, în această ordine, prinde, printr-un număr minim de lucrări, spiritul muncii întreprinse de Mihai Moldovanu în întreaga sa activitate. La nivel formal, numitorul comun este folosirea pătratului, a rombului şi elipsei. Paleta cromatică gravitează în jurul albastrului şi roşului, iar ieşirea în volum se face prin volută. Pictura este prezentă atât în asamblaje, cât şi ca atare, de fiecare dată cu rol activ în economia lucrărilor, în manieră nondecorativă. Mai mult, elementele picturale se constituie în metasemne.

Pe un alt palier de analiză, ochiul dintr-o lucrare este de inspiraţie neolitică, din cultura Cucuteni; peştele, reprezentat din profil, este de sorginte creştină, fiind acronim al grecescului ΙΧΘΥΣ - Iesous Christos Theou Yios Soter (Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul), iar apa, reprezentată într-o altă lucrare în ipostază fluid-gravitaţională, este, în context teologic, alegorie a latentului, germinativului, nedeterminatului. Crucea, iconostasul, templul, aripa (angelică), dar şi instrumentul muzical cu coarde, simbol al armoniei celeste apar în mod recurent în creaţia lui Mihai Moldovanu.

Revenind la morfologie, peştele, în ipostază volumetrică, a fost proiectat digital şi realizat, element cu element, pe o imprimantă 3D. Structura portantă, ea însăşi reţea de fire, a fost bobinată manual cu material textil. Ideea, cea care a precedat forma, realizarea şi ansamblul unitar constituit în semn, se întrepătrund în discursul unui artist complet, original şi neconvenţional al cărui modus operandi transcende maniera, genurile şi stilurile.

În fine, nu am propus peştele drept element unificator din motive ihtiologice, ci mai degrabă pentru că, după cum spunea Goran Bregović în soundtrack-ul filmului regizat de Emir Kusturica, Arizona Dream, peştele ştie tot (“The fish doesn't think because the fish knows everything” - cântecul This is a film). Titlul parafrazează la rândul său o altă cunoscută peliculă, Bird on Wire, a lui John Badham, dar şi cântecul omonim compus de Leonard Cohen. Desigur, motivul principal al alegerii ţine de raţiuni artistice sau cel puţin muzeografice.

(Mihai Plămădeală, curator)

***Galeria Contemp

Cultura de mase...și clubul...

România de-altădată

Într-una din secțiile uzinelor Grivița Roșie.

Volum: București. Ghid. 1962.

Articol, semnat de Ilie Purcaru, publicat în Contemporanul, nr. 44.

1 noiembrie 1963.

Pictori ruși pe simezele Capitalei

Lumea și noi...

Vasili Ilici Kasian, Alexandr Safonovici Peșcenko

Galeriile de artă, București

1963

Peisaj - A. S. Peșcenko.

Consemnare publicată în Contemporanul, nr. 44. 1 noiembrie 1963.

Regina Maria, de la istorie la fenomen cultural contemporan

Universitatea din București

18 ianuarie 2019

Atelierul AAMIC din cadrul Masteratului de Istoria Ideilor, Mentalităților și Culturii de masă, Facultatea de Istorie & Facultatea de Jurnalism și Știintele Comunicării , Universitatea din București, vă invită la un eveniment special: proiecția filmului Maria, Inima României (2018), realizat de Chainsaw Film Production. Proiecția va fi urmată de o dezbatere la care avem onoarea să îi avem alături pe Prof. univ. dr. Mihaela Grancea (Universitatea Lucian Blaga, Sibiu), Prof. univ dr. Alin Ciupală (Universitatea București), Prof. univ. dr. Virgiliu Țârău (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca), Dan Drăghicescu, Producător asociat al filmului Maria, Inima României. Întâlnirea va fi moderată de Prof. univ. dr. Mirela-Luminița Murgescu (Universitatea din București) și masterand Alexandra Colceru (Universitatea din București)

I s-a spus, printre altele, "mama regină”, "regina soldat”, "regina războiului unităţii naţionale”, iar cu ocazia sarbătoririi Centenarului a fost una dintre cele mai vehiculate figuri istorice în spațiul românesc. După un an 2018 plin de evenimente, în care personalitatea Reginei Maria a fost invocată în lansări de carte, concerte, conferințe, expoziții fotografice în țară și în străinătate, interviuri, spectacole, filme documentar, retrospective fotografice pe baza unor selecții din arhive, reclame comerciale s.a.m.d., i-am văzut în nenumărate rânduri imaginea redată sub nuanțe feministe, nejustificat melancolice, chiar absolutizante.

De aceea, încercând să analizăm cât mai obiectiv cu putință locul cuvenit Reginei Maria în memoria noastră națională, vă invităm să vizionăm împreună filmul documentar Maria, inima României și să dezbatem într-un cadru critic, dar nu insolent, istoric corect și fără idealizări paralizante, cum ne putem raporta la imaginea Reginei după mai bine de un secol de Românie "întregită”.

Evenimentul va avea loc vineri, 18 ianuarie, ora 17:00, Amfiteatrul Nicolae Iorga, etaj I, Facultatea de Istorie, Bd. Regina Elisabeta 4-12.

***AAMIC - Atelierul de Analiză a Mentalităților și Ideilor Contemporane‎Regina Maria, de la istorie la eveniment cultural contemporan