Ion Miclea
Civilizatie milenara
VIII - Olaritul
In atelierul mesterului olar Constantin Carlibaba din Radauti (jud. Suceava). Adevarat laborator de creatie, in care lutul amorf este transformat, prin miraculoasa activitate a mestesugarului artizan (plasticizare, modelare, uscare, angobare, decorare prin tehnica inciziei, pictare, smaltuire si ardere), in veritabile valori de arta contemporana.
Gospodarie de olar din comuna Marginea (jud. Suceava). Marginea este cel mai renumit centru de olarit pentru ceramica neagra decorata prin lustruire cu piatra. Atelierul olarului este amenajat in camera de zi, prin instalarea in fata ferestrelor, a lavitelor cu roti de olar si suspendarea de tavan a politelor de uscat oale; cuptorul de ars oalele este amenajat intr-o constructie auxiliara, in tehnica straveche a baterii lutului pe un cofrag improvizat pe o roata de car asezata in varful unui par.
Ceramica secuiasca din Corund (jud. Harghita) lucrata de mesterul Jozsa Janos. Cel mai intens productiv centru ceramic din Romania, Corundul si-a modernizat productia, atat tehnologic (prin electrificarea rotii olarului si a rasnitei de smalt, sau prin modelarea pe matrite a vaselor), cat si ca repertoriu de produse, alaturi de ceramica veche nesmaltuita sau cea mai noua decorata cu cornul, mono sau policrom fiind produsa si semifaianta.
Gospodarie-atelier de olar din comuna Corund (jud. Harghita). Practicat, in mod traditional, de tarani-mestesugari (dovada anexele gospodaresti si inventarul lor agro-pastoral), olaritul a impus o adaptare constructiva si functionala a vechii locuinte transilvanene prin instalarea atelierului in camera de zi, montarea unor instalatii de uscat oale (grinzi suspendate de tavan cu polite) in camera de sarbatoare si construirea unui sopron special pentru cuptorul de ars oale, in afara gospodariei, spre a o feri de incendiu.
Atelier traditional din Transilavnia cu roti actionate cu piciorul. Mestesugul olaritului a impus o specializare a mobilierului functional in cadrul locuintei-atelier; albia pentru pamant de lucru, lavita de olar cu scaun, roata fixata intre acestea, masa de decorat si politele pentru uscat vasele.
Produse de olarit din satul Romana (jud. Olt). Vechi centru de olarit de pe apa Oltetului, alaturi de cele din Oboga, Romana a produs o ceramica de veche traditie, uzuala si decoartiva. Policroma, pictata cu cu conul si foarte actuala ca forma si functiune (strachini si farfurii, ulcioare si plosti, cani si figurine), acestea prezinta evidente influente ale ceramicii de lux de la curtile boieresti si cele manastiresti, din apropiere.
Cuptorul de uscat vasele din comuna Sacel (Maramures). Continuand traditia cuptoarelor ovoidale dacice maramuresene (de la Mediesul Aurit), cuptorul de la Sacel este zidit in panta, din piatra de rau, fara culoare de foc pe vatra, avand in partea inferioara vatra de foc si gura de alimentare cu lemne, iar opus acesteia, orificiul pentru introducerea vaselor nearse in cuptor.
Gospodarie de olar din Sacel (jud. Maramures). Ansamblu arhitectonic conservand valori autentice ale traditiei constructive maramuresene si ilustrand prin functiunea mixta a constructiilor statutul de agricultori si mestesugari al olarilor saceleni. Atelierul olarului este amenajat in casa mare prin fixarea rotii olarului la o lavita si montarea pe tavan a politelor pentru uscat vasele.
Ceramica de uz gospodaresc intr-un interior traditional oltenesc. In jurul vetrei libere cu cos de tiraj troncopiramidal din prima incapere ("la foc"), gasim reunit inventarul de mobilier si uz gospodaresc de veche traditie , specific zonei' masuta cu scaunele joase, rotunde, tastul de copt turta pe vatra, ulcioare, otetare, putineiul de unt, frigarile, piua de sare, etc.
Targul anual al olarilor din Sibiu. In fiecare an, in cadrul festivalului cultural Cibinium, la Sibiu, continuand traditia vechilor targuri medievale mestesugaresti, Targul olarilor, manifestarea care stimuleaza continuarea mestesugului milenar al olaritului in spiritul respectarii traditiei, al emulatiei artistice a creatorilor populari veniti din intreaga tara.
IX - Mineritul
Galerie de mina aurifera, cu vagonet pe sine din lemn din Rosia Montana (jud. Alba). Reconstituire muzeala a galeriilor miniere din Muntii Apuseni, cu roca aurifera originara, respectand detalii tehnic-constructive si functionale. In prim plan, un vagonet cu roti ruland pe sine din lemn, replica de sec. XIX a prototipului datand din sec. XV (azi in Muzeul Tehnic din Berlin), care a revolutionat transportul minereului in subteran.
Rasnita pentru macinat minereul de aur. Instalatie de granit, de traditie bimilenara (din epoca romana) utilizata la zdrobirea filoanelor aurifere, proces urmat de spalarea minereului macinat pe planul inclinat ("jomp") prin scurgerea unui jet de apa, care spala sterilul, praful aurifer fixandu-se in tesatura care acopera "jompul".
Mojar cu piulita pentru zdrobit minereul cu mare concentratie de aur (zona Muntilor Apuseni). Piesa din fonta care imita forma mojarelor antice din granit, utilizate de minerii daci in scopul zdrobirii, prin batere, a minereului aurifer.
Steamp cu 12 sageti pentru zdrobirea minereului aurifer din Abrud (jud. Alba). Instalatie industriala aparuta in evul mediu si atestata documentar sub denumirea "moara de piatra", steampul functioneaza pe principiul axului cu came (fixat la o roata hidraulica), care actioneaza alternativ sagetile, prevazute la capatul inferior cu o piatra de cremene, a caror cadere verticala provoaca zdrobirea minereului.
Gospodarie atelier de fierar din comuna Calinesti (jud. Maramures). Complex arhitectonic maramuresan avand constructiile din grinzi masive de stejar cu acoperisuri inalte si invelitoare din sindrila, poarta monumentala decorata cu torsade specifice zonei si imprejmuirea de nuiele, impletite artistic si acoperita cu sita. Ca o nota specifica practicarii mestesugului, atelierul de fierar cu magazia de carbune si jugul de potcovit.
Interiorul atelierului de fierar din comuna Calinesti (jud. Maramures). In imagine, instalatiile si uneltele indispensabile prelucrarii metalelor prin forjare: nicovala, barosul si seria de clesti, vatra de foc si burduful actionat manual, toate avand analogii tipologice in instrumentarul utilizat in metalurgia dacica.
Gospodaria atelier de fierar din comuna Manesti (jud. Dambovita). In cadrul ansamblului gospodaresc, specific ca arhitectura Vaii Dambovitei, nota distinctiva o constituie atelierul de fierar cu polata prelungita in fata intrarii (sub care este instalat strungul pentru butucii rotilor de car) si jugul de potcovit boii, instalat in fata atelierului.
Ciocan hidraulic pentru prelucrarea metalelor din comuna Rimetea (jud. Alba). Exponent al industriei metalurgice medievale, ciocanul hidraulic (atestat documentar ca "moara de fier") functioneaza prin apasarea intermitenta a camelor metalice ale axului rotii de apa pe capatul cozii ciocanelor, asigurand actionarea mecanica a masivului ciocan (pana la 500 kg) care suplineste astfel. cu maxima eficienta, baterea manuala cu barosul
X - Pictura
Icoane pictate pe sticla; sus, Sf, Gheorghe omorand balaurul, jos Maria cu pruncul (Marginimea Sibiului). Manifestare artistica de exceptie, pictura pe sticla produsa de glajariile transilvanene cunoaste stilistic, o zonare riguroasa cu elemente definitorii pe centre de pictura si chiar pe autori, Tara Barsei si Marginimea Sibiului, alaturi de Tara Oltului si Valea Sebesului, reprezentand cele mai renumite scoli ale picturii populare pe sticla din Transilvania. Definita indeosebi ca o arta a coloristicii, pictura pe sticla evolueaza treptat parasind vechile canoane, si ajungand, la marii mesteri, sa constituie adevarate fresce din viata sociala a epocii.