Imi pasa: 06/11/19

marți, 11 iunie 2019

OSTA ne informează...

Lumea și noi...

Consemnare publicată în Revista Scena și Ecranul, Nr. 4. 1 noiembrie 1956.

Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece

Lansare de carte

Florian Banu

Casa Titulescu, București

13 iunie 2019

Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Cercetare vă invită joi, 13 iunie a.c., începând cu ora 17:00, la lansarea unei cărți-eveniment, Mihai Caraman – un spion în Războiul Rece, autor Florian Banu și apărut recent la Editura Corint.

Invitat special: g-ral corp de armată (r) Mihai Caraman, fost șef al Serviciului de Informații Externe. Alături de domnia-sa, vor participa jurnalistul Ion Cristoiu, dr. Florian Bichir, publicist, istoricul Florian Banu, autorul volumului, și istoricul Liviu Țăranu, coordonator al Centrului de Cercetare al FET. Moderator: prof. univ. dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu.

***Centrul de Cercetare al Fundaţiei Europene Titulescu‎Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece

Exponatul lunii

Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Năsăud

iunie 2019

În ciclul Exponatul lunii la Muzeul Grăniceresc Năsăudean, pentru luna iunie a fost aleasă prima fotografie pe placă de argint din Transilvania, realizată în anul 1847. Aceasta îl înfăţişează pe căpitanul Toader Anton, imortalizat la întoarcerea de la un renumit concurs de scrimă din epocă, desfăşurat la Varşovia.

Toader Anton (1821-1903) a absolvit şcoala primară şi Institutul militar din Năsăud, devenind ulterior ”căpitan cesaro-regesc” în regimentul năsăudean, sub al cărui stindard a luptat în evenimentele tulburi ale anilor 1848-1849. După pensionarea din armată a activat şi în diferite posturi civile şi administrative. În 1866 s-a căsătorit cu Luiza Clococean, fiica maiorului Ludovic Clococean, printre copiii celor doi numărându-se şi Niculiţă Anton, participant la Primul Război Mondial şi Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, unde a fost ales membru în Marele Sfat Naţional.

Fotografia a fost donată muzeului din Năsăud la începutul anilor 1970, într-un lot mult mai larg de obiecte, de către Ileana Anton, o apreciată cântăreaţă şi pictoriţă şi, totodată, soţia colonelului Niculiţă Anton.

***Muzeul Graniceresc Nasaudean

Colocviu - Omul și lumea animală în preistorie

Muzeul Județean Teleorman

Alexandria

12 iunie 2019

Evenimentul vine să completeze, prin cele două prezentări ce vor fi susţinute, o serie de informaţii despre relaţia dintre omul preistoric şi animale, cu precădere câinele, prezentate vizitatorilor prin intermediul expoziţiei temporare Cave Canem ce va mai rămâne deschisă până la data de 14 iunie a.c.

Vor fi susţinute următoarele prezentări:

• Noi date despre cynofagie pe teritoriul României, dr. Adrian Bălăşescu, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti”;

• Omul preistoric între vânătoare şi creşterea animalelor, dr. Ion Torcică, Muzeul Judeţean Teleorman.

Manifestarea se va desfăşura miercuri, 12 iunie 2019, ora 11:00, în Sala Multimedia a Muzeului Judeţean Teleorman.

***Muzeul Judeţean Teleorman

Să ne cunoaștem artiștii

Arta plastică contemporană românească

Aurel Iacobescu (1906 - 1997)

Constanța II - ulei.

Cronică, semnată de Octavian Barbosa, publicată în

Revista Ara plastică, Nr. 11. Noiembrie 1966.

Consemnare publicată în Revista Cronica, Nr. 48, de sîmbătă, 27 noiembrie 1971.

Catalog expozițional, Galeria Orizont, București. 1985.

O chestiune personală

De pe scenele teatrului românesc de-odinioară

Teatrul I. L. Caragiale

Premieră: 24 decembrie 1955.

Articol publicat în Gazeta literară, Nr. 2, de joi, 12 ianuarie 1956.

Marcel Anghelescu (Hlebnikov) și Eva Pătrășcanu (Mariana).

Costache Antoniu (Cernogubov) și Aura Buzescu (Natalia Maliutina)

Articol publicat în Revista Scena și Ecranul, Nr. 2. 15 septembrie 1956.

Anotimpul tăcerii

Lansare de carte

Miorița Baciu

Muzeul Național al Literaturii Române, București

12 iunie 2019

Miorița Baciu, născută la 25 noiembrie 1948, în casa parohială din Sâncel, la patru kilometri de Blaj, este absolventă a Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, secția română-franceză, 1972; doctor în filologie al aceleiași Universități, cu teza Argoul românesc, 1982. Inspector general de limba și literatura română în Ministerul Educației (1990-2007); în paralel, profesor în învățământul liceal și universitar. Președintă a Secretariatului Național al Învățământului Catolic din România (1995-2016). Autoare de manuale școlare, cărți cu profil didactic, cursuri universitare și articole de specialitate. A publicat volumul de versuri Polenul clipei, cu o prefață de Cezar Baltag, Editura Teora, 1996, și cartea de memorii Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neștiut Viorel Baciu, cu o prefață de Vladimir Tismăneanu (Curtea Veche Publishing, 2013).

"Este ceva mișcător, tulburător, neliniștitor în poezia Mioriței Baciu. Dar, mai ales în lumina experienței tragice a clandestinității greco-catolicismului sub comunism, un sfâșietor strigăt al inimii. Asemeni unui Boris Pasternak, Miorița Baciu scrie cu sânge, cu durere, dar întotdeauna însuflețită de iubire. Este sângele unei speranțe sub perpetuu asediu, al unei fericiri interzise, al unui destin răpit. O cunosc bine pe Miorița Baciu. Aceste versuri fac parte dintr-o necontenită mărturisire. Una despre suferință, pătimire, iertare și mântuire. Totul în poezia ei este de o dogoritoare autenticitate. Aici vorbește un suflet. Să-l ascultăm…”,

notează Vladimir Tismăneanu în prefața volumului.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Vă așteptăm cu drag!

***Muzeul Naţional al Literaturii Române‎Lansare de carte „Anotimpul tăcerii”

Natalia Negru - Un destin sub semnul tragicului

Muzeul de Istorie Teodor Cincu

Tecuci

13 iunie 2019

"Expoziția readuce în atenția publicului pe poeta, prozatoarea și traducătoarea Natalia Negru, născută la Buciumeni (jud. Tecuci, astăzi Galați), un nume aproape uitat al literaturii române din prima jumătate a secolului al XX-lea. Drama sa conjugală, în urma căreia și-au aflat sfârșitul poeții Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, i-a creat imaginea de femeie fatală în ochii contemporanilor. Supusă oprobriului public și ostracizată de mediile literare, Natalia Negru își cere în posteritate locul cuvenit în istoria literaturii române, dincolo de patimi și judecăți părtinitoare.

Fotografiile, documentele, cărțile și accesoriile vestimentare recompun biografia scriitoarei "având drept nume culoarea doliului”, al cărei destin a însemnat dragoste pasionată, zbucium sufletesc și durere." (muzeograf Mihaela Damian)

Vernisajul expoziţiei va fi urmat de lansarea cărţii Natalia Negru – Dispuneri ocazionale, ediția a II-a, semnată de profesorul, criticul și istoricul literar Ionel Necula, în prezentarea managerului Muzeului de Istorie Teodor Cincu din Tecuci, domnul Viorel Burlacu.

***Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galati