Arta plastică contemporană românească
Irina Codreanu, Dragoș Morărescu
Galeria Romană, București
12 decembrie 2019 - 1 februarie 2020
“Surorile Irina și Lizica Codreanu au fost mătușile lui
Dragoș Morărescu, acestea fiind surori cu mama lui Dragoș, Margareta (1900 -
1986). Familia Codreanu a avut opt copii. Prima din cele amintite, sculptoriță,
și cealaltă – dansatoare, au gravitat în mediile apropiate de avangarda
artistică europeană a începutului de secol, și au frecventat cu regularitate
atelierul lui Constantin Brâncuși, de la Paris.
Irina Codreanu (1896-1985) a urmat între 1915-1918 Academia
de Belle-Arte din București. Din 1919 a frecventat cursurile Academiei de la
Grande Chaumière, avându-l ca mentor pe Émile Antoine Bourdelle. Este prezentă
cu lucrări în Galeria Națională a Muzeului Național al României. Este
considerată o elevă și colaboratoare a marelui înnoitor al sculpturii moderne.
Expoziția de față adună o selecție reprezentativă a operei
grafice și sculpturale a Irinei Codreanu, lucrări care provin din colecții
particulare. Sunt oferite spre desfătarea ochiului câteva sculpturi în material
definitiv (piatră, bronz, ghips patinat), precum și un număr de desene de
atelier, schițe și eboșe, arătând toate, deopotrivă, marea expresivitate a
modelajului și a foarte bunei raportări la spațialitate și materialitate. Deși
bibliografia despre creația artistei este destul de bogată, cuprinzând studii,
articole și referințe, publicate în România și Franța, o monografie amplă
despre Irina Codreanu lipsește încă, iar eseul publicat de către Simona Nistor
(Editura Meridiane, 1979, colecția Pygmalion) rămâne singurul reper solid,
lămuritor asupra operei acestei artiste. O retrospectivă cu operele artistei a
fost organizată în 1968, la Sala Dalles din București, în care au figurat 26 de
sculpturi și 22 de desene.
Dragoș Morărescu (1923-2005), provine dintr-o înstărită
familie de bucureșteni, familia avocatului Ioan S. Codreanu, care a infiinţat Monitorul Oficial. Tatăl său, Ștefan Morărescu (1888-1968), economist de
prestigiu, cu cărţi publicate în domeniul economiei, iar mama, Margareta
Morărescu, fostă Codreanu, a fost trimisă la Paris, împreună cu surorile ei,
făcând şi ea o şcoală de artă. Dragoș
Morărescu a locuit împreună cu părinții, din 1938 până în 1950. În valurile
naționalizărilor, au pierdut tot. Dragoș Morărescu a făcut studii de
arhitectură și artă bisericească (Școala Superioară de pictură bisericească era
condusă de prof. I. D. Ștefănescu și pictorul Artur Verona), a scris poezie,
cărți bibliofile, el însuși dând naștere câtorva titluri de carte bibliofilă.
Poate fi considerat printre primii experimentaliști ai sculpturii în metal, cel
puțin în spațiul românesc, când în anii 1960, a folosit cu multă expresivitate
și inventivitate tabla, sârma și diverse vase metalice vechi - drept materiale
pentru întruchiparea unor idei plastice, inedite, ludice. Acestea nu figurează
deloc în expoziția de față, artistul fiind prezentat în acest context, într-o
dublă ipostază, de grafician și pictor. Printre temele de el abordate predomină
peisajul citadin, dar și figura umană, îndeosebi portretul, dar și nudul
feminin. A călătorit mult prin Franța, Italia, SUA, Austria, și după fiecare
călătorie revenea cu un număr impresionant de lucrări, care nu sunt însă de
interes diaristic-etnografic, ci sunt exerciții avansate de investigație
cromatică, formală, peisaje de atmosferă, în care artistul dorea să suprindă
acel unic genius loci, specific oricărui teritoriu cultural.
Expoziția de față, în bună tradiție, veche de mai bine de
trei ani, pe care a instituit-o Galeria Romană, încearcă să suprindă profilul
unei alte faimoase familii de artiști, de data aceasta a ramurii
Codreanu-Morărescu, destine artistice legate deopotrivă de spațiul cultural
francez, dar și de cel românesc, cel din urmă fiind în plin proces de
reevaluare a canonului artistic; expoziția aceasta este un bun prilej de a
urmări cum ecourile frământărilor de natură culturală, artistică, ideologică,
venite dinspre Paris, au înmugurit și înflorit în creația celor doi artiști:
influențele creației unui Bourdelle sau Brâncuși (Irina Codreanu), Picasso sau Matisse (Dragoș Morărescu), deopotrivă cu
influențele, mai mult decât vădite și mai profunde, ale artei țărănești
românești asupra amândurora. “ (Vladimir Bulat, critic şi istoric de artă).
Program de vizitare:
Luni-Vineri: 10:00-18:00
Sâmbătă: 10:00-15:00
Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, sector 1, Bucureşti (Piaţa
Romană)
