Arta plastica contemporana romaneasca
Ion Birladeanu
Expozitia: Fat Frumos cel urat
H'art Gallery, Bucuresti
13 februarie 2013
Există un mit fascinant
al omului aflat la marginea lumii care duce o existenţă psihopompă
dincolo de convenţii sau conforturi burgheze. Fiecare societate are
nevoie de aceşti oameni care trăiesc atît înăuntrul, cît şi înafara ei.
Ei sînt creatorii discursului critic, ironiştii, cinicii, libertinii sau
nebunii care pun bazele filosofice ale civilizaţiei occidentale.
Filosofia occidentală abundă în exemple: Socrate, Antistene, Diogene
cinicul, Montaigne, Rousseau sau Nietzsche sînt momente de acest tip. Ei
sînt acele spirite libere care fac cu
putinţă discursul coroziv într-o societate deschisă. Acest discurs acid
produce autoreglări sociale foarte importante. Istoria gîndirii libere
europene este mai mult sau mai puţin un episod din această galerie a
oamenilor care fie refuză să joace după regulile canonice de la un
moment dat şi duc o existenţă contrariantă, fie chestionează status
quo-ul.
Ion Bîrlădeanu a avut o existenţă de acest tip. Este născut în
1946 şi de mai bine de treizeci de ani a evitat să devină un "cetăţean
onorabil”. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La
douăzeci de ani pleacă din satul său natal (Zăpodeni, judeţul Vaslui) şi
începe să muncească la stuf în Tulcea sau docher în Constanţa. În
Bucureşti este pe rînd gropar, tăietor la gater, paznic sau muncitor
necalificat la Casa Poporului.
După 1989 trăieşte din resurse marginale
ocupîndu-se ca un free lancer de selectarea gunoiului într-o curte de
bloc de pe strada Moşilor şi face mici servicii locatarilor. Nu îşi
întemeiază o familie şi nu se mai angajează. În toţi aceşti ani, Ion
Bîrlădeanu îşi întreţine însă un proiect artistic pe care îl arată "doar
cîtorva oameni deştepţi”. El a făcut ceea ce orice artist ar trebui să
facă fie literal, fie metaforic: a parcurs drumul riscant în acel no
man’s land unde fiecare societate îşi leapădă măştile. Groapa de gunoi
este unul dintre aceste locuri. Aproape toată informaţia culturală a
unei culturi ajunge sa fie aruncată la gunoi. E un loc bun pentru un
autodidact şi pentru oricare căutator.
Prin existenţa lui, Ion
Bîrlădeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din
reviste şi a realizat o serie de colaje unice. Le compune cu intenţia de
a face filme. Porneşte de la un talent nativ de desenator şi,
dorindu-şi să regizeze sau să joace în filme creează o lume imaginară
proto-pop ce este cu douăzeci de ani înaintea unei receptări româneşti,
deoarece stilistica pop este o realitate post-decembristă în România, o
consecinţă directă a societăţii de consum. El creează cu resurse
minimale o fotogramă cinematică care spune de fiecare dată o poveste
completă. Toate colajele sale sînt o întîlnire foarte specială de artă
pop hibridată de un filon suprarealist – dada. Şi totul respiră un aer
melancolic de gulag comunist în care lumea filmului şi a brandurilor
păreau singurele toposuri posibile ale libertăţii.
Expoziţia Făt Frumos
cel Urat se va concentra pe seria de colaje de la începutul anilor '80
ale lui Ion Bârlădeanu, colaje ce construiesc o lume
suprarealist-grotescă în care totul e posibil. Ele au fost făcute într-o
perioadă în care nimic nu era posibil. În succesiunea aproape
cinematică a lucrărilor există o ocurenţă a imaginii vagabondului care
animă şi dă tensiune acţiunii. El este chiar nea Ion – Făt Frumos cel
Urat un personaj care a trăit în cîţiva ani cîţi alţi artişti trăiesc
într-o viaţă. (Dan Popescu)