De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Articol (semnat de Călin Căliman) publicat în Realitatea Ilustrată,
Almanahul Revistei Contemporanul, vara - toamna 1987.
joi, 12 decembrie 2019
La Curtea Regilor României. Mese și meniuri regale… de sărbători
Conferință de Crăciun
Ștefania Dinu
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, București
20 decembrie 2019
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa vă
invită la cea de-a treia ediție a Conferinței de Crăciun de la Antipa,
intitulată La Curtea Regilor României. Mese și meniuri regale… de sărbători susținută de Dr. Ștefania Dinu, istoric, director științific al Muzeului
Național Cotroceni. Evenimentul va avea loc vineri, 20 decembrie, de la ora 18:00,
în Șos. Kiseleff nr. 1 și va fi urmat de o sesiune de autografe oferită de
autoarea volumului Mese și meniuri regale – eleganță, fast și bun gust,
apărut la Editura Corint.
Cu siguranță mulți dintre noi s-au întrebat cum se
desfășurau mesele la Curtea Regală a României, în ce consta protocolul și
ceremonialul gastronomic utilizat precum și cum se derula viața în acele
vremuri. Dr. Stefania Dinu ne va purta într-o călătorie fascinantă în timp și
ne va dezvălui o panoramă a ceea ce putem denumi generic "viața cotidiană la
Curtea Regală a României”.
Participarea este gratuită iar înscrierile se pot face
completând un formular de rezervare pe: https://antipa.ro/rezervari/.
Tribuna Graphic 2019...
Arta plastică contemporană
Muzeul de Artă Cluj-Napoca
ediția a X-a, 11 decembrie 2019 - 6 ianuarie 2020
Momente de referință
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Capodopera dramatică a tuturor timpurilor: Hamlet, a cunoscut în viziunea lui
Dinu Cernescum la Teatrul Nottara - un spectacol incitant și tulburător prin
interstițiile sale de o actualitate frapantă (Ștefan Iordache - Hamlet și Gilda Marinescu
- Regina) și,
după cincisprezece ani, cea a lui Alexandru Tocilescu, la Teatrul Bulandra
(Ion Caramitru - Hamlet) - montare de o atitudine artistică și spirituală
copleșitoare, ambiționînd - scria un cronicat - să spună "totul despre Hamlet".
Trei chipuri ale celui mai iubit erou din dramaturgia noastră istorică - Ștefan cel Mare:
George Calboreanu, în antologicul spectacol cu piesa lui Delavrancea de pe scena
naționalului bucureștean, în regia Mariettei Sadova, Teofil Vîlcu (aici, împreună cu
actrița Dina Cocea) în serialul TV după opra aceluiași dramaturg, realizat de Sorana
Coroamă-Stanca și Gheorghe Cozorici (într-o scenă cu Silvia Popovici), în versiunea
contemporană a lui Paul Anghel, din Săptămîna patimilor, pe scena aceluiași Național.
Cel mai frumos spectacol cu o piesă de Pirandello pe scenele noastre:
Să-i îmbrăcăm pe cei goi, la Teatrul Mic, în regia Cătălinei Buzoianu,
cu Valeria Seciu în rolul principal. O demonstrație despre ecxpresivitatea
limbajului teatral.
Cel mai controversat spectacol din ultimile două decenii - o încercare de juxtapunere
a mentalităților contemporane pe textul shakesperean, Regele Lear, la Teatrul Național
din București (în prim-plan, Valeria Seciu - Cordelia și George Constantin - Lear).
Cea mai percutantă piesă a celui mai prolific dramaturg contempotan - Paul Everac -
pusă în scenă de însuși autorul ei, la Teatrul Național din București: Cartea lui Ioviță
(în fotografie - Florin Piersic și Constantin Dinulescu).
Spectacolul cu care a fost inaugurată prima dintre scenele cu arhitectură variabilă
din țară, cea a Teatrului Bulandra din Grădina Icoanei: Puterea și adevărul de
Titus Popovici, în regia lui Liviu Ciulei (interpret - surprins în fotografie -
și al unuia dintre rolurile principale).
Una dintre cele mai inspirate pagini ale dramaturgiei contemporane dedicate
înaintașilor noștri - figurile ei centrale sînt Miron Costin și Constantin Cantemir -
o meditație poetică și severă totoodată despre istorie și Cultură: Descăpățănarea
de Alexandru Sever la Teatrul Giulești, în regia lui Tudor Mărăscu
(în fotografie - Corado Negreanu, Corneliu Dumitraș).
Nemuritoarea Scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, într-una din distribuțiilr sale
"de aur", realizată în regia lui Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra (Toma Caragiu - Tipătescu,
Rodica Tapalagă - Zoe, Liviu Ciulei - Dandanache).
Cea mai teatrală încercare de valorificare a dramaturgiei poetului și filosofului
Lucian Blaga: Zamolxe, pus în scenă la Teatrul Giulești de Dinu Cernescu
(aici Irina Mazanitis și Gelu Nițu).
Cea mai cunoscută și mai jucată piesă a lui Horia Lovinescu, Jocul vieții și al morții
în deșertul de cenușă, pusă în scenă de Dan Micu la Teatrul Nottara
(scenă cu Dana Dogaru, Alexandru Repan și Ștefan Sileanu).
Cel din urmă spectacol al unuia din marii noștri regizori de teatru (premiera a avut loc
cu o săptămînă înainte de moartea sa) Gheorghe Harag, la Teatrul Național din
Tg. Mureș (secția română): Livada cu vișini de Cehov. În fotografie, o imagine
a superbului decor, conceput de scenograful Romulus Feneș.
Grupaj (realizat de Dinu Kivu) publicat în Realitatea Ilustrată,
Almanahul Revistei Contemporanul, vara - toamna 1987.
Pe simezele Aradului -E la Nave Va
Arta plastică contemporană românească
Muzeul de Artă Arad
14 decembrie 2019 - 30 ianuarie 2020
"Dincolo de cifre, către semnificația lor"
De pe ecranele cinematografelor de-odinioară
Secvență din filmul Meandre cu Margareta Pogonat și Mihai Pălădescu.
Articol (smnat Călin Căliman) publicat în Realitatea Românească,
Almanahul Revistei Contemporanul, vara - toamna 1987.
30 de ani de la Revoluția Română
Expoziție foto-documentară
Complexul Muzeal Iulian Antonescu, Bacău,
16 decembrie 2019
Pe simezele bistrițene
Arta plastică contemporană românească
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Bistrița
29 noiembrie - 30 decembrie 2019
Tinerețe fără bătrânețe...
Ana Aslan (1897 - 1988)
Și Margarian Pasek, în vîrstă de 108 primăveri, își face tratamentul
cu vitamina H3 la Institutul de Geriatrie.
Voica Voicu coase, fără ochelari!...
Articol publicat în Revista Flacăra, Nr. 4. 15 februarie 1955.
Consemnare publicată în Revista Flacăra, Nr. 35. 29 august 1970.
Consemnare publicată în Almanah Flacăra '71. Decembrie 1970.
Consemnare, semnată Gabriela Melinescu, publicată în
Revista România literată, Nr. 47, de joi, 22 noiembrie 1973.
Interviu publicat în Almanahul Scînteia 1985. Decembrie 1984.
Interviu luat la împlinirea vârstei de 90 de ani.
Acad. Ana Aslan la 85 de ani.
La Congresul internațional de gerontologie Tokio 1978.
În 1982, la Universitatea din Atena.
În 1982, la Universitatea din Atena.
La Primăria din Mexico City acad. Ana Aslan iscălind în Cartea de aur, 1985.
Interviu publicat în Realitatea Ilustrată,
Almanahul Revistei Contemporanul, vara - toamna 1987.
***Mai multe despre Ana Aslan puteți afla și de aici: Wikipedia
Abonați-vă la:
Postări (Atom)