Dalina Bădescu
București
27 iunie 2017
Intrarea este liberă.
duminică, 25 iunie 2017
Ziua Drapelului Național
Castelul Corvinilor
Hunedoara
26 iunie 2017
Primăria Municipiului Hunedoara vă invită luni, 26 iunie
2017, la evenimentul dedicat Zilei Drapelului Național. 26 iunie a fost
proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform
legii, această zi va fi marcată și în municipiul Hunedoara, prin activitățile
desfășurate la Castelul Corvinilor, începând cu ora 12:00.
Din program amintim:
• împărțirea de stegulețe tricolore celor prezenți la
eveniment
• arborarea unui steag de peste 10 metri pe zidul castelului
• intonarea imnului național
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca
ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul –
roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.
***Ziua Drapelului Național
Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit
Lansare de carte
Marius Oprea
Librăria Mihai Eminescu, București
27 iunie 2017
Marți, 27 iunie, la ora 18:00, la Librăria Eminescu din
București (Bdul Regina Elisabeta 16), celebrul istoric Marius Oprea își va
lansa cel de-al doilea roman, Neasemuita istorie a Imperiului Român de
Răsărit, apărut de curînd în colecția Fiction Ltd. a Editurii Polirom.
Vor vorbi, alături de autor: Gabriela Adameșteanu, Sorin
Antohi, Ovidiu Șimonca.
Intrarea liberă
Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit este
continuarea romanului Turma păstorului mut, apărut în 2016.
"Cînd prezentul nimiceşte utopia şi viitorul, ne rămîn
ucronia şi trecutul. Scriind despre munca lui de gropar al comunismului (mai
exact: «dezgropar»), arheologul şi poetul Marius Oprea şi-a descoperit vocaţia
prozei lapidare, intense, mişcătoare. Primul său roman, Turma păstorului mut,
era un parcurs al regăsirii de sine şi vindecării, nucleul unei alegorii
metonimice a României – Spitalul Socola. Acum, autorul îşi extinde formula.
Rezultatul, un dialog între memoriile primului Bazileu al Imperiului Român de
Răsărit din 2056 şi un manuscris al său de aceeaşi factură din 2016, este o
ucronie patafizică. Astfel, eliberată de constrîngerile speculaţiei raţionale,
(auto)ficţiunea prefigurează o lume viitoare în care toate problemele şi-au
găsit soluţiile. Multora, acestea le vor părea delirante. Dar dacă sînt
singurele?” (Sorin Antohi)
"SF sau literatură confesivă? Talent uimitor, nedrămuit, de
a imagina România peste 40 de ani sau o coborîre şovăielnică în sinele pierdut
şi, apoi, regăsit? Pe de o parte: România, ţară ce devine imperiu, cucerind
Germania, exportînd acolo «Tihna Trupească şi Liniştea Sufletească», ţară al
cărei Imn Naţional este Somnoroase păsărele, compus de un copil, ţară care se
apără de nori radioactivi cu Brîul Maicii Domnului, ţară în care Bucureştiul
ajunge sediul Parlamentului European. Pe de altă parte: amintiri disparate şi
înduioşătoare despre «ultimul arbore», «pasărea ploii», şarpele anguis
fragilis, cîntecul guguştiucului care anunţă «iminenţa înălţării soarelui pe
cer», nucul iubirii, drumul spre insula Amorgos, din arhipelagul grecesc. De
fapt, o caldă poveste de iubire, marca Marius Oprea, născocitor de fapte
viitoare şi înţelept tălmaci de semne ale prezentului. Iubire: pentru ţara sa,
pe care – prin puterea prozei – o face să fie altfel, populată cu personaje ce
ne par cunoscute, construite cu o suavă plăcere, cu o gingaşă ironie. Şi iubire
pentru Cristina! Aflaţi în carte de ce, prin Cristina, Imperiul Român de
Răsărit îşi pierde numele şi rînduielile.” (Ovidiu Şimonca)
De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: Banalitatea
răului. O istorie a Securităţii în documente (1949-1989) (2002, premiul
Asociaţiei Editorilor din România pentru cea mai bună carte de istorie a
anului); Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov (în colab., 2002);
Securiştii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliţie politică (coord.,
2002); Chipul morţii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului
(2006); Bastionul cruzimii. O istorie a Securităţii (1948-1964) (2008); Şase
feluri de a muri (2009, premiul revistei Observator cultural);
Turma păstorului mut (2016).
Rigoletto
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul de Stat Constanța
Program, Teatrul de Stat Constanța, Secția de Operă și Operetă.
Premieră: 29 aprilie 1964.
Pentru mărire, click pe imagine.
Mini-program de sală, Teatrul Liric Constanța,
cu prilejul spectacolului de pe 27 august 1969.
Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908–1918
Lansare de carte
Nicolae S. Șucu
Librăria Humanitas, Cișmigiu, București
29 iunie 2017
Editura Humanitas vă invită joi, 29 iunie, ora 19:00, la
lansarea volumului Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în
vremuri de război 1908–1918 de Nicolae S. Șucu, apărut acum pentru prima dată
în urma descoperirii de către istoricul Daniel Cain a manuscrisului păstrat în
Biblioteca Academiei Române, provenit din arhiva Nicolae Iorga. La eveniment
vor participa Dan C. Mihăilescu, Alina Pavelescu, Ioan Stanomir şi Daniel Cain.
"Martor al unei epoci desfigurate de ură și resentimente, un
cioban pornit din Muscel ne lasă în însemnările sale – neștiute de nimeni timp
de o sută de ani – o radiografie a traumelor prin care trece o lume în vremuri
de război. Destinele unor generații întregi se joacă la ruleta deciziilor pe
care elitele politice le iau în momentele cruciale din istoria națiunii lor.
Marele Război este o astfel de răscruce. Fie că au pariat corect, fie că au
greșit, oamenii politici ai vremii sunt cei la care ne gândim atunci când
judecăm trecutul. Ignorăm astfel soarta celor mulți, pe umerii cărora s-a
sprijinit și ridicat o țară. Aventurierul Nicolae Șucu ne împinge, astăzi, să
facem un exercițiu de imaginație și să privim altfel epopeea României Mari. Nu-i
puțin lucru!“ – Daniel Cain
Nicolae S. Șucu (29 mai 1886 – 26 aprilie 1967) se naște
într-o familie de țărăni din satul Mățău, de lângă Câmpulung-Muscel. Este unul
dintre cei 13 copii ai lui Spirea Șucu și ai Stancăi Bălălău. Mânat de spiritul
de aventură încă de la o vârstă fragedă, își abandonează familia și școala,
pentru a se face cioban. După ce străbate Muntenia și Dobrogea, lucrând ca
sezonier, ajunge în Bulgaria, unde se va stabili în cele din urmă. În actele
oficiale din Bulgaria apare sub numele de Nikolai Kostadinov Spirov, născut la
29 mai 1893. În timpul unei vizite la părinți este înrolat în armata română, de
unde dezertează.
Luptă, în uniformă bulgară, atât în ambele războaie
balcanice, cât și în Primul Război Mondial. În 1910 se căsătorește cu Katina
Koleva Kostadinova (1891–1962); împreună au cinci copii. Mezinul, Konstantin,
subofițer de artilerie, cade pe front, în martie 1945, în luptele cu germanii
de pe râul Drava (la granița dintre Ungaria și Croația). Cei doi băieți rămași
în viață au locuit în satul părinților lor, numele lor apărând pe lista
fondatorilor cooperativei agricole de producție din Vratarite (județul
Dobrici).
Daniel Cain este cercetător la Institutul de Studii Sud-Est
Europene al Academiei Române. A studiat la București și la Sofia; este doctor
în istorie cu o teză despre relațiile diplomatice
româno–bulgare la începutul secolului XX. Cadru didactic
asociat la Universitatea din Bucureşti, unde ține un curs de istorie a
Balcanilor (secolele XIX–XXI); secretar al părţii române în Comisia Mixtă de
Istorie româno-bulgară. Autor și editor al unor volume şi studii despre
realităţile din spaţiul sud-est european de la începutul secolului trecut.
Prinos partidului
România de-altădată
Culegere de versuri...la temă. Editura Ion Creangă. 1986.
Ilustrațiile reproduc lucrări ale copiilor de la
Cercul de gravură al Casei pionierilor și șoimilor patriei - Bacău.
Buică Cristina.
Popescu Petronela.
Roman Angela.
Ruști Oana.
Porfireanu Lenuța.
Dobraniș Oana.
Ruști Oana.
Dragoste de țigan
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Opera de Stat Timișoara
Caiet (format mic) Program, Opera de Stat, Timișoara.
Premieră 26 decembrie 1964.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)