vineri, 4 iunie 2021
România în aquaforte
Muzeul Municipiului București
Anton Kaindl
9 iunie - 8 august 2021
Muzeul Municipiului București vă invită să parcurgeți, la
Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu nr. 2), începând cu data de 9 iunie 2021,
expoziția tematică România în aquaforte, văzută de Anton Kaindl.
Organizarea unei expoziții dedicată lui Anton Kaindl este
întotdeauna un eveniment special. Publicul va avea ocazia să vadă ultimele
gravuri realizate de acesta și lăsate moștenire oamenilor care l-au îngrijit în
ultimii ani de viață. Astfel, cu câteva zile înainte să moară, Kaindl lăsa
moștenire familiei Obreja, care i-a oferit găzduire și devotament, un album cu
peste 200 de gravuri și 800 de acuarele. Testamentul stipula ca ultimele
lucrări din opera sa și drepturile de autor să revină Silviei Obreja.
Albumul cu gravuri a fost achiziționat de Muzeul
Municipiului București în 1967 chiar de la moștenitoarea desemnată de Kaindl.
Astfel, în patrimoniul muzeului nostru se află albumul cu gravuri realizate în
tehnică aquaforte, înfățișând monumente istorice din capitală și din țară. Cele
218 lucrări redau, într-o grafică minuțioasă, biserici, schituri, ansambluri
mănăstirești din Oltenia, Moldova, Maramureș, Muntenia, Bistrița, troițe din
Oltenia, Bistrița, Muntenia, vestitele cule oltenești, case cu arhitectură
tradițională din Oltenia și Transilvania, mori din spațiul rural al
Transilvaniei, Olteniei, Munteniei și Bistriței. Albumul este completat de
lucrări care înfățișează Castelul Bran, Castelul Banloc și Cetatea Neamț din
Moldova și șaisprezece lucrări cu peisaje din București sau din preajma lui:
Catedrala și Palatul Patriarhiei, Biserica Bucur, clopotnița Bisericii
Udricani, Biserica Sfântul Anton, Biserica Bărăția, Strada Văcărești în anul
1921, Biserica Fundenii Doamnei, Mănăstirea Antim, Mănăstirea Radu-Vodă,
Mănăstirea Plumbuita, Mănăstirea Văcărești, Nunțiatura Apostolică, Ambasada
Franceză, Casa de Depuneri. De asemenea, colecția este completată de două
autoportrete și o gravură care marchează 30 de ani de activitate a artistului
în România, cu mențiunea atât de îndrăgită de autor: AMICILOR MEI / 30 DE ANI –
ÎN ROMÂNIA / ANTON KAINDL.
Modul în care aceste imagini reflectă aspecte arhitecturale
din zonele vizitate de Anton Kaindl este evidențiat în expoziție prin
amplasarea pieselor reprezentative în patru secțiuni geografice: imagini din
București, Maramureș, Moldova, Oltenia. Un aspect inedit al acestei expuneri
este reproducerea gravurilor cu troițe din mai multe zone geografice. Aceste
lucrări fragmentează aspectul formal al execuțiilor și obligă privitorul să
pătrundă mai mult în universul remarcabil al comunităților rurale. Prin urmare,
întreaga expoziție propune aprecierea unui segment al producției artistice din
prima jumătate a secolului XX, sub forma perspectivei unui artist străin asupra
unor monumente reprezentative din spațiul românesc.
Gravorul german Anton Kaindl (1872-1951) a ajuns în 1921, la
invitația Reginei Maria a României, la București. Abandonându-și viața în țara
natală, el ajunge să lucreze timp de treizeci de ani în România atât gravură
originală, cât și gravură de interpretare. Născut pe 28 februarie 1872, în
Gisellthausen, Kaindl se pare că ar fi trăit o perioadă în Geneva, Zürich și
München. După venirea în România, este numit profesor la școlile Sfântul
Iosif și Sfântul Andrei din București. În calitate de gravor la curtea
regală, străbate România realizând o operă impresionantă care documentează
zonele pe care le vizitează, printre care Balcic (1927), Bran (1931), Moldova
(1932) și Oltenia (1921-1939).
Albume care conțin lucrările lui apar în inventarele mai
multor muzee din țară. În patrimoniul Muzeului Municipiului București se află
un album cu 218 gravuri care înfățișează monumentele arhitecturale vizitate în
călătoriile prin țară. Însă opera sa nu este reprezentată doar de rezultatele
acestor incursiuni. Pe lângă ele, Anton Kaindl a abordat și alte câteva
segmente tematice: cărți de vizită, felicitări, gravuri jubiliare legate de
evenimente din viața artistului, ex libris-uri, ciclul Dansul morții –
înscris în curentul simbolist-religios și autoportrete. Kaindl a utilizat
tehnica aquaforte pentru realizarea gravurilor, iar materialul folosit pentru
plăci era alama, cuprul și zincul.
Gravurile originale ale lui Kaindl denotă interesul pentru
redarea bisericilor, castelelor sau caselor țărănești din perspective inedite.
Uneori surprind monumentul frontal, subliniindu-i silueta pe înălțime sau pe
lățime, alteori din unghiuri care par contemporane astăzi. Uneori punctul de
plecare este foarte jos, alimentând suplețea arhitecturii sau augmentând
înălțimea divinității, alteori perspectiva este de foarte sus, biserica fiind
în centrul imaginii, așa cum este centru al comunităților. Castelele sunt mai
pretențios redate, pe înălțimi, privirea gravorului concentrându-se foarte mult
pe vegetație sau pe stâncile din jur, artificiu care conferă un aer misterios
acestor construcții și le subliniază rolul de fortărețe. Troițele nu se înscriu
în stilul formal de redare. Variate, acestea surprind prin dinamismul
elementelor care le compun. Ele denotă naturalismul și ingeniozitatea
artiștilor tradiționali care au îmbinat credința cu tradiția, rezultând mici
altare pe care Kaindl le redă printr-o expunere grafică excepțională.
Curatori ai expoziției:
Magdalena Chitilă, muzeograf
Nicoleta Bădilă, muzeograf
Pe simezele Capitalei - Atemporal
Arta plastică contemporană românească
Marian Simon
U'Art Gallery, București
9 iunie 2021
Luna Copiilor
Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici
București
2 - 30 iunie 2021
În colecția doctorului Minovici există cinci figurine de lut, jucării de tipul fluiericilor, binecunoscute de generațiile care, până mai ieri, le utilizau cu fascinație. Modelate la mână sau pe roata olarului, uneori în matrițe, aceste figurine-fluierici fascinează nu doar copilul, ci și adultul. Decorația lor este una sumară, forma având întâietate; decorul se rezumă la colorarea fluiericiului și la smălțuirea sa. Fluiericiul se realizează printr-o formă tubulară perforată, cu un orificiu de suflat, și poate fi atașat piciorului piesei.
Pe simezele băcăoane - Retrospectivă
Arta plastică contemporană românească
Irina Dascălu
Galeriile Alfa, Bacău
10 iunie 2021
Clepsidra...
Inițiative de toată lauda
Lansare de carte
Casa de Cultură Mihai Ursachi, Iași
4 iunie 2021
Săptămâna aceasta a apărut nr.1/2021 al revistei Clepsidra (XVIII), un proiect realizat de Primăria Municipiului Iași, prin
Casa de Cultură Mihai Ursachi a Municipiului Iași, împreună cu Administrația
Națională a Penitenciarelor - Penitenciarul Iași, Penitenciarul Vaslui,
Penitenciarul Botoșani și Penitenciarul Focșani, cu scopul de a valorifica
potențialul literar și artistic al deținuților.
Cu această ocazie, pe data de 4 iunie, începând cu ora 12:00, va avea loc lansarea noului număr al revistei Clepsidra, eveniment care se va desfășura în Sala Diotima a Casei de Cultură Mihai Ursachi a Municipiului Iași.
Obiectul lunii
Muzeul Victor Babeș
București
2 - 30 iunie 2021
Obiectul lunii iunie la Muzeul Victor Babeș este unul deosebit de important pentru cariera savantului român, este vorba despre Cursul de Anatomie Patologică Generală al profesorului Victor Babeș, pe care l-a prezentat la Facultatea de Medicină din București.
Cursul profesorului Babeș de Anatomie Patologică Generală cu 203 figuri originale, a fost cules și redactat de Dr. Marius Georgescu, fost intern al Spitalelor Eforiei. Cursul de Anatomie Patologică a apărut la București, la Cartea Românească, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl în anul 1921, fiind considerat și astăzi unul dintre cele mai bune tratate de anatomie patologică. Cursul (1 vol.) conține 456 de pagini și are o copertă cartonată (dimensiuni-240 x 170 mm, greutate- 0,62 kg).
Pe simezele hunedorene - Doi în Unu
Arta plastică contemporană românească
Ion Șeu
Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara
5 iunie 2021
Sâmbătă 5 iunie, vă invităm la vernisajul expoziției de
pictură aparținând domnului Ioan Șeu.
Născut în 11 septembrie 1940, în satul Nicula, jud. Cluj
Absolvental Facultății de Arte Plastice București, promoția
1965
A fost profesor de desen la Liceul din Ghelari, pîna în anul
1969
Pe lânga activitatea de profesor a pus în mișcare
activitatea artistică a comunei, atât în domeniul artelor plastice cât și
pentru valorificarea tezaurului folcloric al pădurenilor
- autor a nenumarate articole de artă și folclor în presă
- profesor de pictură, sculptură la Casa Pionierilor
(actualul Palat al
Elevilor) din data de 9 septembrie 1972 pîna la iesirea la
pensie (1997)
Monumente publice
- Monumentul Siderurgiei (colectiv), Hunedoara 1970
- Monumentul Eroii Neamului (bronz), Deva, 1992
- Bustul lui N. Densușianu – Densuș, 2002
-Tartaria, jud Alba, 2003
- Bustul Nadia Comăneci, Liceul Național de Gimnastică Deva,
2002
- Aleea Gimnastelor -(bronz), Deva, 2008