Conferințele de joi
Cristina Bogdan
Muzeul Municipiului București
19 octombrie 2017
Muzeul Municipiului București vă invită în ziua de joi, 19
octombrie 2017, ora 18:30, la conferința Între leagăn și mormânt: vârstele
vieții în iconografie, susținută de Cristina Bogdan la Palatul Suțu.
Problema etapelor pe care le străbatem de-a lungul vieții și
a caracteristicilor asociate lor i-a preocupat pe filosofi, medici sau literați
încă din antichitate, vârsta fiind, pe de o parte, semnul indiscutabil al
condiției perisabile a omului, iar, pe de altă parte, elementul capabil să
apropie ființa umană (cu ritmul devenirii ei) de ritmurile cosmice.
În funcție de autorul urmat, vârstele vieții se înscriu
într-un model cu 3, 4, 5, 6, 7 sau 12 etape, dar un fapt rămâne constant
subliniat: acela că omul trebuie să se comporte în conformitate cu vârsta lui,
pentru a nu perturba ordinea lumii în care se înscrie. Altfel spus, fiecare
treaptă existențială reprezintă un soi de prag al creșterii sau al
descreșterii, cu atitudini, comportamente și un modus vivendi bine precizate.
Răspândite în Europa occidentală în secolele XVIII-XIX,
gravurile înfățișând Vârstele vieții ies din sfera artei academice pentru a
pătrunde în cea a imageriei populare și își pierd treptat dimensiunea
religioasă, pentru a-și întări latura socială. Mesajul lor devine explicit,
acccentuând valorile specifice asociate masculinului și, respectiv,
femininului: reușita socială a bărbatului și, respectiv, împlinirea în familie
(prin maternitate) a femeii.
Frumusețea imaginilor rezidă în caracterul lor paradoxal: pe
de o parte, avem de-a face cu o segmentare a vieții în cicluri sau praguri care
mărginesc (cel mai frecvent) câte 10 ani, pe de altă parte, scena reunește
într-un spațiu al simultaneității momente aparținând unei cronologii a individului,
deci unei succesivități.
În iconografia românească și bulgărească din veacurile
XVIII-XIX, succesiunea etapelor existențiale a fost transpusă în secvența Roții
vieții, figurată cel mai frecvent în conformitate cu prescripțiile erminiei lui
Dionisie din Furna, din capitolul intitulat Viața cea deșartă a lumii acesteia.
Cristina Bogdan este conferențiar universitar dr. în cadrul
Departamentului de Științe aleComunicării din Facultatea de Litere a
Universității din București, unde susține cursuri și seminare de istoria
culturii și a mentalităților, antropologie culturală, antropologie urbană și
studii de gen. Cercetează de aproape două decenii iconografia Morții din
spațiul românesc șieuropean, desfășurând nenumărate anchete de teren în țară și
în străinătate. A publicat studii și articole de istorie și antropologie
culturală, a coordonat mai multe volume colective în limbile română și franceză
și a semnat două lucrări de autor, construite în jurul temelor thanatologice: Moartea și lumea românească premodernă. Discursuri întretăiate, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2016, și IMAGO MORTIS în cultura română veche
(secolele XVII-XIX), Editura Universităţii din Bucureşti, 2002. Face parte din
două importante asociații europene de profil (Association for the Study of
Death &Society și Danses Macabres d’Europe) și a organizat mai multe
conferințe internaționale pe teme de istorie culturală
Coordonatorul Conferințelor de joi: Cătălin D. Constantin
Intrarea: 10 lei. În preț este inclusă vizitarea
expozițiilor de la Palatul Suțu,
în termen de 30 de zile.
Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin
Muzeul Municipiului București.