miercuri, 24 octombrie 2012

Archtriumph


Succese romanesti peste hotare


Arhitect Irina Cristea


Concurs international de proiecte arhitecturale 


Franta


2012





    Datorită podului imaginat peste Sena în cadrul competiției internaţionale de proiecte arhitecturale Archtriumph, numele arhitectei Irina Cristea este astăzi pe buzele tuturor pasionaților de urbanism. Și acesta pentru că proiectul Irinei propune o abordare neașteptata și total diferită: un pod gonflabil, care să îmbine utilitatea și pofta de joacă, oferind o cu totul altă perspectivă arhitecturală.



   Proiectul Irinei Cristea nu va putea fi transpus în realitate (din motive ce țin de siguranța construcției), însă includerea unor elemente ce țin de pofta de joacă în cadrul unor structuri arhitecurale clasice a fost primită cu foarte multă căldură de către specialiștii dîn domeniu.


   În vârstă de 46 de ani, Irina Cristea este absolventă a Institutului de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti. În anul 2001 a fondat, împreună cu arhitectul francez Grégoire Zündel, atelierul de arhitectură Zündel Cristea.



Muzeul copilăriei - Relația cu lumea mare



Muzeul Național al Țăranului Român


Sala Irina Nicolau, București


31 octombrie - 30 noiembrie 2012





   Multe povești încep cu un copil de împărat sau de țăran, care fuge în lumea mare să-și caute norocul. Altele vorbesc despre prunci alungați de acasă, să-și piardă urma sau să se prăpădească în aceeași lume mare. Odată ajunși în afara lumii mici și familiare a gospodăriei, copiii se pot aștepta la orice, la întâlniri miraculoase cu animale fantastice, monștri sau zâne, la comori sau nenorociri.
    În povești... Dar în viață ? Oricare dintre noi își poate aminti de momente în care a vrut sau chiar a și plecat de acasă cu bocceluța în spinare; de sentimentul eroic de libertate și apoi, de teama de necunoscut. Abia atunci încep copiii să-și amintească zicerile sau gesturile magice de ieșire din impas, pe care le-au învățat de la ceilalți. Să scuipi peste umăr dacă te întâlnești cu pisica neagră, să șoptești câinelui fioros din fața ta lacătul la gura ta, cheile la mâna mea și câte și mai câte...
    Despre Ionică fără frică, dar și despre Hensel și Gretel, despre Scufița roșie, Albă ca zăpada, dar și despre copiii de ieri și de azi, plecați în aventura cunoașterii – în expoziția Relația cu lumea mare.
    Co-organizatori: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Asociaţia Artees, Muzeul Lebork, Institutul Cultural Român
   Parteneri: Ministerul Culturii şi Patrimoniului din România, Mercury360

Vernisaj: 31 octombrie, ora 18:00

Emotii, Expresii, Fizionomii



Arta plastica contemporana romaneasca


Liviu-Adrian Sandu


Muzeul de Arta Vizuala, Galati


7 noiembrie 2012


Conferintele Analelor Brailei



Muzeul Brailei


Seria Literatura


Nikos Kazantzakis


Casa Memoriala Panait Istrati, Braila



26 octombrie 2012


 




    Muzeul Brăilei în colaborare cu Editura Omonia Bucureşti şi Comunitatea Elenă Brăila organizează o nouă etapă a Conferinţelor Analelor Brăilei, seria Literatură, vineri, 26 octombrie 2012, ora 17.00, la Casa Memorială Panait Istrati din Grădina Publică.

Conferinţe:

- 55 de ani de la moartea lui Nikos Kazantzakis; 
prezintă: Elena Lazăr, director Editura Omonia
- Nikos Kazantzakis - menţiuni epistolare despre Panait Istrati; 
prezintă: conf. univ. dr. Zamfir Bălan, director adjunct al Muzeului Brăilei.

Lansare de carte: 

Nikos Kazantzakis - Raport către El Greco. 
Prezintă: Elena Lazăr.
Moderator: prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei.

Pentru istorie...



Casa Regala a Romaniei


Discursul Majestatii Sale Regele Mihai I 

in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei


25 octombrie 2011




Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

    Sunt mai bine de șaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezentanților legitimi ai poporului.
    Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru. 
   Ultimii douăzeci de ani au adus democrație, libertăți și un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, își împlinesc visele și încearcă să-și consolideze familia și viața, spre binele generațiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. 
   Mersul României europene de astăzi are ca fundament existența Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989.
  Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.
   Multe domenii din viața românească, gospodărite competent și liber, au reușit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători și companiile mijlocii, tinerii și profesorii din universități, licee și școli, cei din agricultură.
   Încearcă să-și facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomații și funcționarii publici, deși sunt puternic încercați de lipsa banilor și descurajați instituțional. Își fac datoria față de țară instituții precum Academia Română și Banca Națională, deși vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit față de ierarhia valorilor din societatea românescă.
   Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare.
   România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății.
   Regina și cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susține interesele fundamentale ale României, continuitatea și tradițiile țării noastre.
   Nu m-aș putea adresa națiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanța ei în viața țării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

              Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

   Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor!
   Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos.
   În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
   Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii și frații noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați.
Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române:
   Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.
    Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți.
    Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați.
    Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna.
    Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume.
   Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai R

How Will You Dress at the End of the World ?



Arta plastica contemporana romaneasca


Doru Dumitrescu


Galeria Calina, Timisoara


29 noiembrie 2012




Doru Dumitrescu - HOW WILL YOU DRESS AT THE END OF THE WORLD?


   "Cum te vei îmbrăca la sfârşitul lumii” este o falsă problemă adusă în prim plan în această expoziţie pentru a accentua de fapt cu totul altceva – cum trăim în prezent şi ce vom face în viitor dacă încetăm să mai proiectăm în el spaima Apocalipsei? Ce strategie de supravieţuire alegem pe termen lung?
    Artistul timişorean Doru Dumitrescu reorientează atenţia publicului, odată confruntat cu o întrebare plină de sarcasm, spre ceea ce consideră el o prioritate a lumii contemporane. Etica biotehnologiei şi evaluarea corectă a progreselor ştiinţifice în relaţie cu natura sunt probleme pe care artistul le cercetează folosindu-se de mediul sculpturii şi instalaţiei. El priveşte printr-o lentilă critică, dar şi una estetică la consecinţele procesului ştiinţific de îmbunătăţire a vieţii, întrebându-se cum se poate împăca materialul sintetic cu cel natural. Dacă printre ultimele descoperiri ale cercetătorilor de la Columbia University se numără un copac artificial construit pentru a absorbi de o mie de ori mai repede dioxidul de carbon din aerul poluat, atunci orice funcţie a naturii poate fi înlocuită. Şi mai mult, "ameliorată” în funcţie de nevoile oamenilor.
    Doru Dumitrescu va transforma spaţiul galeriei într-o instalaţie desprinsă parcă din distopiile literaturii fantastice. Publicul se va privi pe el însuşi în oglindă, dar se va confrunta şi cu ficţiunile artistului legate de transformarea naturii şi de graniţa fragilă dintre îmbunătăţirea vieţii şi falsificarea ei – copaci din plexiglas, animale din oglindă şi pământ arid.
    Ce ar fi dacă nu ne-am mai bate capul cu iminenţa sfârşitului care bântuie umanitatea dintotdeauna? Prea preocupaţi de finaluri apocaliptice, am putea pierde din vedere lucrurile importante şi detaliile mai puţin spectaculoase, dar esenţiale ale vieţii.

    Doru Dumitrescu trăieşte şi lucrează în Timişoara. A urmat cursurile Facultăţii de Arte şi Design, Timişoara, secţia Sculptură şi a beneficiat de o bursă Erasmus la ArtEZ AKI-Academy of Visual Arts, Enschede, Olanda. La această universitate a prezentat expoziţiile personale: Important message for human species şi Knowledge under stones, în 2010. Printre participările sale în expoziţii de grup se numără: Young democracy, young art, eveniment organizat de galeria Triade, Timişoara şi Technological singularity, Amsterdam, 2009. În 2012 a expus la ambele librării Cărtureşti din Timişoara prima fază a proiectului Like a Super Rocket Scientist.

Adresa: str. Marasesti, nr.1-3
 Vernisaj: 29 octombrie, orele 18:00-20:00

International Modern and Contemporary Art Fair



Prezente romanesti peste hotare


Anaid Art Gallery


Alexandru Radvan, Tara (von) Neudorf, Mihai Florea


Cologne, Germania


editia a X-a, 1 - 4 noiembrie 2012








Informatie preluata de la ArtClue.net

Mandria de a fi roman


Eroii Regimentului 48 Infanterie, Buzau


Inaugurarea Cimitirului Militar


Deleni, judetul Iasi


23 octombrie 2012




    Eroii Regimentului 48 Infanterie Buzău au fost pomeniţi ieri (23 octombrie) la Deleni printr-un ceremonial, prilejuit de inaugurarea Cimitirului Militar. Slujba Parastasului a fost oficiată de PS Calinic Botoşăneanul, alături de un sobor de preoţi, în prezenţa cadrelor militare, a oficialităţilor din judeţele Iaşi şi Buzău şi a localnicilor.
    Fundaţia Mareşal Alexandru Averescu din Buzău a inaugurat ieri Cimitirul Militar din comuna Deleni, judeţul Iaşi, unde odihnesc eroi ai Regimentului 48 Infanterie Buzău, căzuţi la datorie în iarna anului 1916-1917.
    PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, alături de un sobor de preoţi, a oficiat o slujbă de pomenire pentru cei care şi-au dat viaţa pentru patrie. Preasfinţia Sa a sfinţit o troiţă ridicată lângă mormintele eroilor, apoi a urmat dezvelirea unei plăci comemorative şi un cuvânt de învăţătură pe care îl redăm mai jos.
    La eveniment au participat autorităţi din judeţele Iaşi şi Buzău, preşedintele Fundaţiei Mareşal Alexandru Averescu, Nicolae Ciucă, primarul comunei Deleni, Dumitru Prigoreanu, locuitori şi elevi din comuna Deleni, militari de la Garnizoana Iaşi, preşedinţii Asociaţiei Cultul eroilor din judeţele Iaşi şi Buzău, voluntari care au participat la reabilitarea cimitirului şi elevi din judeţul Buzău.
    "S-au depus coroane de flori pe acordul imnului eroilor şi s-au executat trei salve de armament, manifestarea încheindu-se cu defilarea Gărzii de onoare din Garnizoana Iaşi. La finalul evenimentului, pr. Emanuel Tenchiu de la parohia Ţărinca - Deleni, Protopopiatul Hârlău, şi membrii Fundaţiei Mareşal Alexandru Averescu s-au deplasat spre locuinţa Elenei Viţelariu, în vârstă de 105 ani, martoră a evenimentelor din anul 1917, pentru a-i oferi Crucea Moldavă pentru mireni din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Fundaţia noastră a oferit Elenei Viţelariu o diplomă şi un buchet de crizanteme“, a relatat lt. col. Romeo Feraru, purtătorul de cuvânt al Fundaţiei Mareşal Alexandru Averescu din Buzău.

Cimitirul de la Deleni, o aducere-aminte a jertfelor depuse de militari

   Regimentul 48 Infanterie Buzău face parte dintre unităţile militare care, prin jertfa supremă dată de ostaşii săi în Primul Război Mondial, a contribuit, alături de întreaga armată română, la făurirea României Mari. În iarna anului 1917, Armata Română, aflată în retragere în Moldova, a fost cuprinsă de o epidemie de tifos. Printre cei afectaţi erau şi militarii buzoieni, aflaţi în refacere în zona Maxut - Deleni, judeţul Iaşi. De acest flagel au fost răpuşi peste 600 de ostaşi, o mare parte dintre ei fiind îngropaţi în cimitirul de la Deleni. 
    "Jertfele lor nu au fost uitate de militarii regimentului, astfel că după terminarea războiului, au ridicat un monument la Buzău şi au amenajat un cimitir militar la Roşia, judeţul Sibiu. Inaugurarea cimitirului de la Deleni face parte dintr-un amplu proiect. Cimitirul Deleni are o suprafaţă de 480 de metri pătraţi, având delimitate opt parcele. Cele 18 cruci de piatră, aşezate câte două, au fost realizate de Marian Apostol, primarul comunei Năeni, din judeţul Buzău. Ansamblul mai cuprinde o troiţă din lemn de stejar, sculptată de Maricel Potoroacă din Iaşi, şi o placă ce aminteşte de militarii buzoieni căzuţi pe front. În cimitir mai există monumentul comunei Deleni din al Doilea Război Mondial, inaugurat în anul 1992“, a amintit lt. col. Romeo Feraru.

Manifestări dedicate Zilei Armatei Române

    Evenimentul religios şi militar de la Deleni face parte din cadrul manifestărilor dedicate Zilei Armatei Române, sărbătorită în fiecare an pe 25 octombrie. Programul manifestărilor va continua astăzi (24 octombrie) în câteva licee din Iaşi, în cadrul proiectului "Ziua Armatei României în şcoli“. Reprezentanţii Brigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt din Iaşi vor prezenta activităţile misiunilor interne şi internaţionale ale militarilor. Mâine (25 octombrie) vor avea loc ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Mormântul Eroului slt. Bogdan Valerian Hâncu şi Monumentul Eroilor Diviziei a 2-a Cavalerie/Statuia Cavaleristului în atac din Copou. Tot mâine vor fi organizate ceremonii în garnizoanele din subordinea Brigăzii 15 Mecanizată Podu Înalt, aflate în mai multe judeţe ale Moldovei.



"Am fost un neam aşezat în calea tuturor răutăţilor“

   "Prea Cucerniciile şi Prea Cuvioşiile Voastre, Domnule Prefect, Domnule Primar, Domnilor generali, Domnilor ofiţeri şi subofiţeri, Stimaţi invitaţi,
   Am săvârşit slujba de sfinţire a troiţei-simbol ce aminteşte de eroii Regimentului 48 Infanterie - Buzău, căzuţi la datorie în iarna anului 1917. Războaie şi convulsii sociale au fost, sunt şi vor fi. Scriptura şi Istoria stau mărturii în acest sens. De aceea, armata a existat dintotdeauna. A existat şi există pentru că secretul păcii neîntrerupte nu a fost descoperit încă. La români, fiecare bărbat a fost militar. Din păcate, nimeni nu poate să cunoască numărul eroilor români care s-au jertfit pentru România. Războaiele pe care le-am purtat în istorie ne-au luat până şi timpul de a-i număra şi identifica pe toţi cei căzuţi la datorie.
    Ţara a fost nevoită să se apere de mânia celor fără de neam şi ţară. Cu păgânii, militarii români nu au avut nici ţară şi nici credinţă de împărţit. Eroii au fost întocmai Sfântului Pavel, care nu a ezitat niciodată "să se jertfească pentru neamul său“ (Fapte 28, 19; Romani 9, 2-3). Da, au fost gata oricând pentru sacrificiul suprem, conform jurământului militar.
   Eroii nu au fost din mit sau din legendă, ci ei au fost militarii acestui neam: generali, ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen - soldaţi, secundaţi în situaţiile de limită de tineri şi bătrâni, de bărbaţi şi femei, de elevi, studenţi şi profesori, de ţărani şi muncitori, de ierarhi, preoţi şi teologi, care şi-au îndeplinit responsabilităţile, din conştiinţă, cu hotărâre şi caracter. Ei au fost gata oricând să-şi asume nobila condiţie de eroi ai neamului pe care l-au slujit cu jertfelnicie.
   Virtuţile militare şi valorile creştine au însemnat pentru ei, într-un tot unitar, alfa şi omega unei vieţi împlinite. S-au mişcat între aceste două coordonate cu seninătatea pe care ţi-o imprimă conştiinţa împlinirii datoriei. Au fost patrioţi prin excelenţă, oameni care au luptat pentru afirmarea valorilor umane şi spirituale pe care le-au trăit, în care au crezut şi pe care le-au promovat. Eroi au fost în toate timpurile şi domniile.
   Eroii au luptat împotriva celor care au vrut să ne răpească patrimoniul naţional şi spiritual, fie turci, fie tătari, fie unguri, fie slavi, fie polonezi, fie .... O astfel de atitudine nici Dumnezeu nu o condamnă; ea este în concordanţă cu învăţătura Bisericii. De multe ori, pacea propovaduită de Biserică a trebuit dobândită prin luptă. Rovine, Posada, Mărăşti, Mărăşeşti, şi Oituz, Războieni, Podul Înalt, Călugăreni, Plevna şi Smârdan ş.a. stau mărturie în acest sens. Cei care au ţinut la neamul lor nu şi-au înclinat capul, nici nu şi-au întors obrazul, ci s-au angajat în luptă. În atari situaţii, Dumnezeu cere omului alte măsuri comportamentale, mai ales atunci când este în discuţie credinţa, neamul şi ţara. Sigur, pacea este preferabilă războiului, dar nu cu orice preţ. Dacă sfinţii noştri voievozi nu ar fi luat atitudine, să fim încredinţaţi că astăzi nu am fi fost nici români şi nici creştini. Dacă nu ar fi fost eroii/martiri care să fi luat atitudine împotriva comunismului, mulţi dintre ei sfârşind în temniţe, în lagăre şi în închisori, astăzi nu am fi avut nici Paşti şi nici Crăciun.     Iar dacă în 1989 nu ar fi fost tinerii eroi, care să spună Nu ateismului!, Dumnezeu ar fi fost scos în afara hotarelor ţării noastre. Or, ce ar fi însemnat neamul şi ţara fără Dumnezeu?! Da, eroii au trecut cu demnitate peste hotarele acestei lumi, lăsându-ne modelul şi convingerea că istoria unui neam este pentru fiecare o istorie a slujirii acestuia. De aceea, gloriile lor au rămas nepieritoare.
    Fie ca toţi eroii neamului, cunoscuţi şi necunoscuţi, pentru rugăciunile Sfintei noastre Biserici, să se înregimenteze în rândul sfinţilor militari din Împărăţia lui Dumnezeu."

    La sfârşitul cuvântului, PS Calinic Botoşăneanul a conferit din partea Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, doamnei VIŢELARIU MARIA în vârstă de 105 ani, din localitatea Maxut, martor ocular a celor întâmplate, CRUCEA MOLDAVĂ.

PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor
 sursa:doxologia.ro si ortodox.news

Aceasta postare reprezinta si un omagiul adus strabunicilor mei, atat pe linie materna cat si paterna, care si-au jertfit viata pentru tara in timpul Primului Razboi Mondial.

"...pe mine nu mă iubește publicul..."


Din istoria muzicii folk


Doru Stănculescu











Interviu publicat în Revista Flacăra, nr. 28. 19 iulie 1975.




Articol publicat în Almanah Scînteia Tineretului '84. Decembrie 1983.

Concert la 42 de ani de activitate artistică

Teatrul Tineretului, București

16 noiembrie 2012



Teatrul Tineretului (Palatul National al Copiilor): 19:30-23:30


Invitati:

- Zoia Alecu
- Mircea Florian
- Radu Gheorghe
- Grigore Lese
- Horatiu Malaiele
- Sorin Minghiat
- Mircea Vintila

Biletele se gasesc la Casa de bilete a Salii de spectacol, tel. 02.330.22.77 www.bilete.ro si in Oficiile Postei Romane semnalizate Bilete.ro, Sala Palatului, Teatrul National, Librariile Adevarul, Reteaua Magazinelor Flanco, Magazinul Unirii {parter}, Libraria Mihai Eminescu, Metrou Unirii 1,http://www.bilete.ro/, http://www.biletoo.ro/, www.startickets.ro , www.blt.ro, www.biletfan.ro
Rezervari la: tel 031.330.22.77.

Pe simezele iesene



Arta plastica contemporana romaneasca


Ion Iancut


Galeriile de Arta DANA, Iasi


25 octombrie - 10 noiembrie 2012





Voyage Voyage - Clubul Calatorilor



Libraria Bastilia 


Un loc, o carte, un film: Cuba


Cosmin Bumbut, Elena Stancu


Bucuresti


31 octombrie 2012




Elena Stancu:
"Miercuri, 31 octombrie, de la ora 19.00, voi vorbi împreună cu Cosmin Bumbuț despre Cuba noastră, Cuba lui Andrei Codrescu şi Cuba lui Wim Wenders. Trebuie să veniţi miercuri ca să aflaţi ce le leagă pe toate aceste trei Cube şi de ce ne-am îndrăgostit irecuperabil de insula lui Castro."

Adresa: Piata Romana, nr. 5


Hai sa replantam Romania !



Initiative de toata lauda


MaiMultVerde


2012




logo



Dragi voluntari și plantatori de pretudindeni,
-
Așa cum v-am promis, începem în forță sezonul de plantări pentru reîmpădurirea României și vă convocăm la înrădăcinat, muncit și distrat în folosul pădurii și aerului curat!
-
Atenție ! Înscrierile se fac pe adresa voluntar@maimultverde.ro, unde așteptăm să ne menționați numele și prenumele plus un număr de telefon personal pentru contact.

Iată și datele și locurile plantărilor la care vă puteți înscrie (vă rugăm să menționați în e-mail data sau datele la care puteți participa la plantare/plantări):
-
3 noiembrie, amenajearea unui parc în Constanța, căutăm 80 de voluntari îndrăgostiți de mare, dar și mai mult de plantare
10 noiembrie, plantare la Ploiești, lângă Centura de Est, este nevoie de 100 de voluntari.
17 noiembrie, plantare în campania Fă cadou un copăcel la Ploiești, așteptăm înscrierile voastre. Avem 50 de locuri disponibile pentru voluntari
24 noiembrie, plantare la Comana, jud. Giurgiu, avem nevoie de 30 de voluntari care știu să se coordoneze minunat în echipă
-
După cum puteți observa, multe plantări se întâmplă în acest sezon. Vom lucra așadar pe multe fronturi pentru aceeași nobilă cauză și promitem că nu vă va părea rău. După cum cei mai mulți dintre voluntarii MaiMultVerde știu deja, transportul, masa, uneltele de lucru și puieții vor fi asigurate de către organizatori.
-
Vom reveni înaintea fiecărei plantări cu informații pentru voluntarii înscriși. Nu uitați așadar să vă înscrieți pe e-mail la voluntar@maimultverde.ro și să ne anunțați deja unde mergem împreună să plantăm. În numele pădurii și plini de voie-bună, vă mulțumim.
-
Haideți să replantăm România!
-
:: detalii și update-uri despre plantări găsiți verificând zilnic pagina de 
Facebook MaiMultVerde și citind e-newsletter-ul nostru!

Zorzini Gallery Contemporary Art



Prezente romanesti peste hotare


Teodora Axente, Dan Beudean, Nicolae Comanescu,

Andrei Gamart


Art Market Budapest International Art Fair

Ungaria


8 - 11 noiembrie 2012


Dan Beudean, Nicolae Comanescu, Andrei Gamart, 

Vlad Olariu


Contemporary Istanbul International Art Fair


Turcia


22 - 25 noiembrie 2012



Expozitie de desen si de sculptura



Prezente romanesti peste hotare


Maxim Dumitras


Galeria de Arta La Porte D'Amont, Mirepoix, Franta


2 - 19 noiembrie 2012





Identitati iesene



Arta plastica contemporana romaneasca


Casa Corpului Didactic Spiru Haret,

 

Galeriile de Arta Ion Neagoe, Iasi


prima editie, 15 - 31 octombrie 2012  




Evenimentul este organizat în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Iaşi și Primăria Municipiului Iaşi fiind integrat în cadrul Sărbătorilor Iaşului, 
ediţia 2012.

Provocare culturală, expoziţia reuneşte o selecţie de proiecţii artistice concretizate în lucrări de pictură, grafică, artă textilă, ceramică, artă fotografică şi sculptură semnate de nume cu rezonanţă în creaţia plastică contemporană.

Proiect inedit, evenimentul expoziţional reprezintă o incursiune plină de dinamism şi un adevărat recital de creaţie, ipostazele plastice exprimând cu prisosinţă conceptul ideatic al expoziţiei.

Curator: asistent univ. Simona Elena Vrânceanu, 
director Casa Corpului Didactic Spiru Haret Iaşi.

Expun artiştii: 

Adrian Adochiţei, Nicoleta Adochiţei, Demetriad Bălănescu, Gabriela Benescu, Zamfira Bîrzu, Smaranda Bostan, Mariea Boz, Eleonora Brigalda, Ariadna Maria Boz, Lăcrămioara-Ram Boz, Constantin Adrian Boz, Isabela Călin, Ovidiu Ciumaşu, Mihai Coţovanu, Dan Codreanu, Angela Crenganiş, Andreea Dascălu, Merişor Dominte, Mitriţa Filip, Dragoş Gavrilean, Miruna Haşegan, Teodor Haşegan, Raluca Hreniuc, Ofelia Huţul, Mihai Cosmin Iaţeşen, Codrina Laura Ioniţă, Ioan Miklos, Paula Neagu, Stelian Onica, Adriana Micu – Podoleanu, Daniela Ungureanu Popa, Ştefan Popa, Sorin Purcaru, Sophie Latron Ruiz, Gabriela Ene Rusu, Valentin Sava, Elena Floarea Cojenel, Atena-Elena Simionescu, Mihaela Ştirbu, Oana Toderică, Constantin Tofan, Mădălina Toma, Simona Toma, Doina Tudor, Viorel Vasiliu, Mădălina Vieriu, Ştefan-Cătălin Munteanu-Vodă şi Gheorghe Gheorghiţă-Vornicu.

Parteneri media: 

TVR Iaşi, Radio România Iaşi, Evenimentul, Cronica de Iaşi, Vernisaje.com, Iaşul Universitar, Flacăra Iaşului, Iaşul Cultural, AltIaşi.ro, NewsIaşi.ro, Şapte Seri, Iaşi Live.ro, În Oraş.ro, Modernism.ro, 4 Arte.ro, ARTBoom.ro, Ceaşca de Cultură şi Iaşi Fun.

Expozitia Internationala de Grafica



Muzeul de Arta


Tribuna Graphic 2012


Cluj-Napoca


18 octombrie - 11 noiembrie 2012



    Manifestarea a fost iniţiată de catre revista Tribuna, cu scopul de a promova arta grafică prin invitarea unor creatori de marcă, 30 la număr, din Europa, America, Asia şi Australia, reprezentând 21 de ţări.

Participă graficienii:

Derek Michael Besant (Canada), Ardi Brouwer (Olanda), Alfonsas Cepauskas (Lituania), Briar Craig (Canada), Oleh Denysenko (Ucraina), Marc Frising (Luxemburg), Remo Giatti (Italia), Rew Hanks (Australia), Magdalena Hlawacz (Polonia), Onnik Karanfilian (Bulgaria) Tomasz Knapik (Polonia), Dimo Kolev Kolibarov (Bulgaria), Hisashi Kurachi (Japonia), Suwan Methapisit (Thailanda), Aleksandar-Leka Mladenovic (Serbia), Jirí Neuwirt (Cehia), Liliana Oltean (România), Todor Ovcharov (Bulgaria), Károly Pató (Ungaria), Elmar Peintner (Austria), Hasip Pektaş (Turcia), Giancarlo Pozzi (Italia), Jurjen Ravenhorst (Olanda), Nijole Saltenyte (Lituania), Krzysztof Szymanowicz (Polonia), Ayrat Teregulov (Rusia), Tibor Vass (Ungaria), Ana Vivoda (Croaţia), Brita Weglin (Suedia), Liu Xi-Sheng (China)

   Revista Tribuna doreşte ca această expoziţie anuală să fie o manifestare constantă în peisajul artistic clujean. Totodată, datorită generozitatii artiştilor, de a dona operele Muzeului de Artă, revista Tribuna doreşte să contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural al municipiului Cluj Napoca. Această expoziţie este organizată în colaborare cu Fundaţia Culturală Bienala Internaţională de Grafică Cluj.

Cu acesta ocazie va fi lansat catalogul expoziţiei editat de revista Tribuna.

Recuperarea modelelor strabune



Muzeul National al Taranului Roman


 Sala Acvariu, Bucuresti


23 - 29 octombrie 2012






   Expozitie organizata de catre Fundaţia Social-culturală pentru democraţie „identitate, unitate, generozitate, acţiune”, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român.
  
   În deceniul șapte al veacului trecut, a fost achiziționată pentru viitorul Muzeu de Etnografie de la Baia Mare o colecție de peste 200 de "pogmate” sau "cârpe de modele”.
   În primăvara acestui an, mulțumită proiectului cultural Recuperarea modelelor strabune – din sertarele muzeului – de la bunici la strănepoți – finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, a venit vremea ca modelele să facă o cale întoarsă, înspre lumea satelor și orașelor maramureșene și, acum, spre lumea largă.
   După ce au fost prelucrate, modelele au fost date pentru a fi refăcute sau recreate de către copiii din Cercurile de Creație din școlile partenere: Șișești, Șurdești, Dănești, Bontăieni, Sighetul Marmației, dar şi studenților de la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, precum şi meșterilor maramureșeni.
   Expoziția găzduită de Muzeul Naţional al Ţăranului Român prezintă lucrările și creațiile realizate de copiii din cele patru Cercuri de creație, de meșterii maramureșeni, de studenții clujeni, precum și imagini din timpul proiectului și, bineînțeles, modelele ce și-au reînceput calea spre oameni.
   Tinerii au lucrat cu drag și bucurie, iar speranța noastră constă în permanența vechilor simboluri, fiindcă "Viitorul aparține acelor care își respectă identitatea prin continuarea tradiției”.

Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional
  
Partenerii proiectului:

Fundaţia Social-Culturală pentru Democraţie “identitate, unitate, generozitate, acţiune”, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară, Baia Mare; Muzeul Naţional al Țăranului Român, București; Universitatea de Arte și Design, Cluj Napoca; Școala cu clasele I-VIII Vasile Lucaciu, Șișești; Școala de Muzică și Arte Plastice, 
Sighetul Marmației; Asociația Creatorii frumosului, Tisa.
  

Parteneri media: 

24-Fun, Radio Romania, Radio Romania Actualitati, Radio Romania Cultural, Radio Radio Romania International, RFI, Igloo, Observator cultural, Cultura, BeWhere!, www.LiterNet.ro, HotNews, webpr.ro, Port.ro, b365.ro, onlinegallery.ro, modernism.ro, www.ArtClue.net, www.artline.ro, www.artactmagazine.ro, www.decosieco.ro, www.daciccool.ro, www.inparc.ro, www.comunicatedepresa.ro, Media IQ.



Expozitie aniversara: Zece Ani



Arta plastica contemporana romaneasca


Universitatea de Arte si Design


Turnul Croitorilor, Cluj-Napoca


21 octombrie - 3 noiembrie 2012





     Evenimentul este prilejuit de aniversarea a zece ani de la terminarea facultăţii, promoţia 1997-2002 , secţiile Ceramica, Sculptura, Pedagogia artei, Textile si Design din cadrul Universităţii de Arte şi Design Cluj-Napoca.
    Expoziţia este realizată cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, Centrului de Cultură Urbană-Turnul Croitorilor, Asociaţiei Socio-Culturală apARTe, Centrului de Informare Turistică Cluj-Napoca şi Visit Cluj.
    Întâlnirea de zece ani a fost transformată într-un act artistic, cu intenţia de a se continua şi în viitor sub numele UAD 2002.

Expozanţi: 

Izsabela Boros (Todor), Hamurar Liliana (Csaki), Mária Demeter (Moldován), 
Dana Bulzan (Șerban), Paul Pop, Dacia Severean, Mihaela Chetrari, Mara Buzatu, 
Diana Oros, Mirela Stan, Roxana Ionescu, Anadora Lupo, Florin Magda, 
Cheptanaru Vasile, Socaciu Dorina, Júlia Bányay, Lovasz M. Noemi.

Adresa: 
Turnul Croitorilor, Centrul de Cultură Urbană, str. Baba Novac nr. 35


The Other Faces of Eve



Expozitie de fotografie


Andreea Chiru, Anca Mitroi, Raluca Deca


Galeria Odeon, Bucuresti


20 octombrie - 5 noiembrie 2012




    Ce faci daca esti intrebat : Ce stii despre Eva ?
    Te eschivezi  intreband la randul tau : Care Eva? …Eva si mai cum ?
    Cel mai probabil te lansezi in citarea textelor biblice sau abordezi  tema feminitatii, a pacatului, a ispitei, a nuditatii, a nesupunerii si curiozitatii primordiale.Teme destul de frecvent intalnite in lucrarile multor artisti, in diverse interpretari, lucru atat de bine stiut incat poate e mai bine sa nu insistam asupra lui.
   Andreea Chiru, Raluca Deca si Anca Mitroi si-au pus intrebarea fireasca :  Asta e tot ?
   Apoi au facut un lucru menit sa le ajute sa afle raspunsul : Au fotografiat-o pe Eva…
   Rezultatul il puteti afla vizitand expozitia de fotografie The Other  Faces of Eve organizata de Danaartgallery la Galeria Odeon, aflata in foaierul salii Studio, calea Victoriei 40-42. In felul acesta vei fi ispitit sa afli chiar propriile raspunsuri … sau vei pleca cu alte intrebari.