miercuri, 1 iunie 2022

Manipulare - Iluzie - Confruntare

 


Arta plastică contemporană românească


Emilia Kiss


Galeria Simeza, București


1 - 15 iunie 2022




Paznicul de la depozitul de nisip

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară 


Teatrul Național Craiova




Mirela Cioabă și Ilie Gheorghe.









Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1985.

Raidul Ștefan cel Mare

 


Retromobil Club România 


Vaslui, Podul Înalt, Huși 


prima ediție, 11 - 12 iunie 2022





Au fost, sunt...vor exista

 


Arta plastică contemporană românească


Ghiță Lungu 


Galeria de Artă Victoria, Iași


1 - 10 iunie 2022



Să ne cunoaștem actorii

 


Dumitru Palade








Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 5. Mai 1985.

Curs scurt de ghicit în cărți...

 


România de-altădată (?!)






***Filă dintr-un almanah neidentificat. Interbelic.


Cultură și civilizație la Dunărea de Jos

 


Muzeul Dunării de Jos 


Călărași 


ediția a XIX-a, 2 - 3 iunie 2022





In memoriam...

 


Arta plastică contemporană românească 


Horea Cucerzan 


Muzeul de Istorie Augustin Bunea, Blaj

 

7 iunie - august 2022



Drame și satire antifasciste din repertoriul universal pe scenele românești

 


De pe scenele teatrului românesc de-odinioară




Bertolt Brecht.









Articol publicat în Revista Teatrul, Nr. 4. Aprilie 1985.

Zilele MNLR

 


Muzeul Național al Literaturii Române 


București 


4 iunie 2022




    Și anul acesta, Muzeul Național al Literaturii Române se alătură programului inițiat de Primăria Municipiului București, Străzi deschise. Astfel, sâmbătă, 4 iunie 2022, de la ora 11:00 – 13:00, Calea Victoriei 110, au loc Atelierele Thomasinei.

Vă așteptăm pe Calea Victoriei cu ateliere pentru copii, cu activități inedite și distractive.



     Muzeul Național al Literaturii Române vă invită sâmbătă, 4 iunie 2022, ora 18:00, în Grădina MNLR din Strada Nicolae Crețulescu 8, la spectacolul Țara pe care o iubesc susținut de actrița Simona Mihăescu și interpreta de muzică veche Doina Lavric-Parghel.

    Spectacolul Țara pe care o iubesc este o profundă împletire a muzicii cu poezia, vorbind despre un timp al unor obiceiuri și tradiții respectate, când oamenii erau mai curați la suflet.

    Fiica învățătorilor Maria și Vasile Fodor, Doina Lavric-Parghel s-a născut la 14 mai 1955, la Lișna – Dorohoi, la 8 kilometri de Livenii lui George Enescu. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Ștefan cel Mare din Suceava în 1979 apoi, timp de 23 de ani, a fost profesoară de limba română în Suceava. A cules folclor, a obținut distincții care i-au confirmat preocuparea pentru păstrarea purității formelor pe care le-a valorificat în repertoriul propriu, înregistrând albume colective, individuale, discuri cu colinde de Crăciun și de Paște. Timp de cinci ani a cântat alături de Grigore Leșe în săli de teatru, filarmonici, catedrale, biserici și pe scene din țară sau străinătate. Din 2010 este căsătorită cu pictorul Virgiliu Parghel. Doina Lavric Parghel a adunat de prin satele pe care le-a bătut cu piciorul, ca profesoară de limba română, cântece pe care, în afară de ea, astăzi nu le mai știe nimeni. Simplu, direct, fără cuvinte mari. Doar ceea ce inima ei a simţit. De acolo de unde vine Doina Lavric Parghel toată lumea spunea povești, „la desfăcatul păpușoiului, la desfăcat grăunțele pentru moară, la moară, la scărmănat lâna, la scărmănat pene. Iarna, mai ales, aveai când povesti, că nopțile-s ca anii de lungi și ai timp și să lucri, și să stai la cuvânt. Obiceiul era ca ori să spui și tu o poveste, ori să zici: Bogdaprosti! Dumnezău să-ți răsplătească!”

   Simona Mihăescu era elevă când a dat o probă de film la Buftea. Avea doar 17 ani, multă naturaleţe şi o dorinţă nebună de a face ceva important, experiență mai puțin, dar asta nu a împiedicat-o să iasă în evidență. Filmul se numea Zâmbet de soare, în regia Elisabetei Bostan. A intrat la Teatru, la clasa profesorului Alexandru Repan, de la care a învățat enorm, inclusiv să aibă încredere în ea însăși, apoi a început să joace pe scena Teatrului Mic din Capitală. „Avem tendința să vorbim foarte mult și, din păcate, atunci când vorbim prea mult fugim cumva de noi, nu ne mai ascultăm inima. Când taci, faci o coborâre profundă în adâncul inimii și atunci descoperi foarte multe lucruri, faci multe conexiuni și găsești răspunsuri la multe întrebări pe care ți le pui”, mărturisește actrița. Unul dintre spectacolele care i-au adus satisfacții actriței Simona Mihăescu este Regina Maria, în regia lui Ștefan Lupu.

Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!

***Muzeul Naţional al Literaturii Române

La moartea unui poet

 


George Bacovia (1881 - 1957)














Grupaj publicate în Ziarul Scînteia de joi, 23 mai 1957.




Consemnări publicate în Ziarul Scînteia de vineri, 24 mai 1957.







Articol  publicat în Ziarul Scînteia de sâmbătă, 25 mai 1957.