Artă și meșteșug popular românesc
Ansamblul Artistic Rapsodia Română (1)
Coperta I-a.
Album editat sub egida Consiliului Central al Uniunii Generale a
Sindicatelor din România.
Realizat sub îngrijirea Secretariatului literar al Ansamblului artistic
Rapsodia Română.
Fotografiile: Dan Bădescu, Dumitru Constantinescu, Alexandru Florescu,
Arcadie Osmulkievici.
Prima parte a anilor '70.
Scenă din Tablouri din Galeria Națională.
Muzica: George Enescu. Montarea coregrafică: Floria Capsali.
Libretul: Florin Raba.
Nicolae Călinoiu.
Muzicolog, Conferențiar universitar, Director al Direcției Muzicii din
Consiliul Culturii și Educației Socialiste.
Imagini cu soliștii, orchestra și corul Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Ionel Budișteanu.
Dirijor. Artist al poporului.
Victor Popescu.
Dirijor. Artist emerit.
Scenă din Tablouri din Galeria Națională.
Floria Capsali.
Maestră emerită a artei.
Petru Mihail.
Regizor artistic.
Corul și soliștii: Carol Stefanidis, Sanda Șandru și Ion Ghiuță.
Scenă din tabloul coregrafic Flori din mină.
Muzica: Constantin Arvinte. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Prof. dr. doc. Mihai Pop.
Directorul Institutului de etnografie și folclor.
Mari rapsozi ai cîntecului popular românesc
Maria Tănase.
Grigoraș Dinicu.
Fănică Luca.
Nicu Stănescu.
Maria Lătrețu.
Izvor de frumusețe
Dans modovenesc.
Montarea coregrafică: Petre Bodeuț. Muzica: Constantin Arvinte.
La horă-n sat.
Suită de jocuri oltenești. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Muzica: Victor Popescu.
Din ăst izvor și zestre...
Mărgăritare folclorice
Constantin Arvinte.
Compozitor și dirijor. Director artistic al Ansamblului Rapsodia Română.
Ștefania Rareș. Solistă.
Maria Butaciu. Solistă.
Ioana Cristea. Solistă.
Elisabeta Ticuță. Solistă.
Elena Merișoreanu. Solistă.
Aurel Ioniță. Solist.
De la bătrîna rapsodă din Bilca...pe scena Rapsodiei române.
Constantin Cocriș. Solist.
Gheorghe Turda. Solist.
Poftiți la...hanul cu cîntece. Gazdele: hangița și hangiul, actorii
Paula Chiuaru și Realini Lupșa.
Maria Apostol. Solistă.
La țambal Nicolae Bob-Stănescu. La nai: Gavril Șandor.
Remus Bistrița. Solist taragot.
Florin Comișel (artist emerit, compozitor), Paraschiv Oprea (dirijor),
Anatol Goreaev Soroceanu (dirijor).
Orchestra Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Petre Bodeuț.
Maestru coregraf - artist emerit.
Ștefan Gheorghe.
Regizor, maestru coregraf.
Mîndrele, dans de fete din Oltenia.
Joc din Țara Oașului.
Jocul e și mai vioi cînd ai ca spectator un...călușar.
Fetelor, poftiți și voi la hora moldovenească!
La horă-n sat - suită de jocuri oltenești.
Munca creatoare, viu izvor de inspirație pentru creația coregrafică.
Idem.
Imagine din tabloul coregrafic Focul viu - străvechi obicei din Maramureș.
Consilier consultant: Vida Geza - artist al poporului. Scenariul: Florin Raba.
Muzica: Constantin Arvinte. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Asistent: Nichita Pop.
Fată în costum popular din Bistrița Năsăud.
Un joc oltenesc, iute ca focul.
Foyerul teatrului.
Scenă din Poemul muncii.
Scenariul: Eugen Kuhartz și Ștefan Gheorghe.
Muzica: Florin Comișel. Montarea coregrafică: Ștefan Gheorghe.
Frumosul tinde către sublim
Cînd meșteșugul devine artă! Poartă maramureșană...
Joc din Crihalma.
Fetiță în costum maramureșan.
Mîndre fete sînt oltencele.
Dans din Bihor.
Sala de spectacole a Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Mirele și-a ales mireasa.
Fetele și feciorii din Crihalma își exprimă bucuria în cintec și jocuri nestăvilite.
Călușarii - Un veritabil unicat artistic în dansul popular românesc.
Faima lui a trecut de mult hotarele țării.
Eugeniu Ioniță.
Directorul Ansamblului artistic Rapsodia Română.
Și totuși, hora românească este irezistibilă!
În fața obiectivului fotografic, după marele succes al
primului spectacol de la Munchen, cu prilejul Olimpiadei - 1972.
La Agrigento, în anul 1968, Marele premiu și Templul de aur a revenit
Ansamblului românesc.
Sub cerul însorit al Greciei.
Trofee care amintesc peste timp...succesele.
În compania artiștilor amatori ai Ansamblului folcloric Junii Sibiului
al Sindicatului Uzinelor de piese auto Sibiu.
Idem.
O clipa de răgaz înainte de începerea unui vijelios joc oltenesc.
Dansatori din Ansamblul folcloric Călușul din comuna Scornicești județul Olt.
Jocul căiuților o manifestare artistică cu vechi tradiții în teatrul folcloric
românesc. Interpreți: dansatorii Ansamblului folcloric Floricica de la munte
al județului Neamț.
Dans cu bîte. Protagoniști: dansatorii Ansamblului folcloric Țara Oașului
al Sindicatului C.E.I.L. Bixad, județul Satu Mare.
Imagine din Nunta de pe Crișuri în interpretarea Ansamblului folcloric
Nuntașii Bihorului al Casei de cultură a sindicatelor din Oradea, Județul Bihor.
În iureșul jocului. Imagine dintr-un dans popular maghiar din Harghita,
în interpretarea dansatorilor Ansamblului artistic Harghita din Miercurea Ciuc,
al Consiliului Județean al sindicatelor, Harghita.
Dansatori din Ansamblul folcloric Firicelul al Sindicatului Uzinelor
de fire și fibre sintetice din Săvinești, Județul Neamț.
Învîrtita de pe Someș, în interpretarea Ansamblului folcloric Hațegana
al Sindicatului Combinatului Siderurgic Hunedoara.
Invitații la joc...dar nu numai atît!
Un frumos joc din Prahova.
Două imagini care surprind o parte din artiștii amatori ai Ansamblului folcloric
Chindia al Casei de cultura a sindicatelor din Ploiești.
În acordurile sublime ale muzicii.
Interpret: Corul Franz Schubert al casei de cultură din Timișoara.
În cele două imagini dansatori ai Ansamblului folcloric Mugurelul al
Sindicatului Uzinelor Electroputere Craiova.
În vîrtejul jocului românesc. Ansamblul folcloric Miorița al Sindicatului
Fabricii de postav Buhuși, Județul Bacău.
Ansamblul folcloric Crăișorul al Sindicatului Uzinelor Rulmentul Brașov.
În frumosul port al fetelor din Drăguș.
Zeci și zeci de ansambluri artistice românești au dus în lume frumusețea
cîntecului, jocului și portului popular românesc.
Imaginile noastre înfățișeaza doua asemenea ipostaze cu artiștii amatori ai
Ansamblului folcloric Țarina al Sindicatului Fabricii de sticlă din Turda, Județul Cluj.
Pe alte meridiane.
În prim plan, dansatorii Ansamblului folcloric Brîulețul al sindicatelor din Constanța.
Coperta a IV-a.
***
Nu cunosc tirajul editării albumului. Oricum, nu unul prea mare.
Exemplarul meu poartă cifra 25...
***
O altă postare, cu același subiect, o găsiți aici: