Exponatul lunii

Muzeul Judetean Valcea

Ramnicu Valcea

aprilie 2016

   Piesa datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi a aparţinut lui Eliodor Constantinescu, fiind folosită de acesta în Primul Război Mondial. Exponatul a fost achiziționat de către Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu Vâlcea în anul 1979, de la soţia acestuia, Constantinescu Maria.

   Sabia are garda din alamă, prevăzută cu cinci grife ornate pe exterior cu frunze de stejar. La partea inferioară are două lentile decorate pe avers cu stema regală şi pe revers cu firul regelui Carol I. Mânerul este din ebonită neagră, ornat cu sârme din alamă dispuse transversal. La partea superioară, sabia se termină cu un cap de vultur (acvilă) al cărui gât se continuă pe latura posterioară a mânerului. Mânerul este prevăzut cu un buton de fixare ornat cu o coroană. Lama din oțel cromat este încovoiată la vârf, ascuţită, prevăzută cu tăiş şi contratăiş. Ca forme de decor sunt prezente motivele florale, având pe avers cifrul regelui Carol I şi pe revers stema regală.

Teaca este din oţel nichelat, încovoiată, prevăzută cu două brăţări, fiecare având câte un inel circular de fixare. Brăţara superioară are un inel aplatizat dispus pe partea inferioară. Are potcoava asimetrică. Dragonul are ciucurele din fir auriu şi banderolă aurie.

Dimensiunile sabiei și ale tecii sunt următoarele:

• Lungime sabie: 98,5 cm, lățime sabie: 2,5 cm

• Lungime teacă: 84,5 cm, lățime teacă: 3 cm

Eliodor Constantinescu

   S-a născut la 16 septembrie 1878 la Râmnicu Vâlcea, într-o familie de intelectuali; copilăria şi-o împarte între Râmnic şi Piatra Neamţ unde mergea la o soră mai mare, Elena Arbore, rudă cu Ioan Slavici.

   În perioada 1884-1891 urmează cursurile primare în oraşul natal, apoi se înscrie la Liceul „Carol I” din Craiova pe care îl va termina şef de promoţie în anul 1897. Tot în acest an se înscrie la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, pe care a absolvit-o în anul 1902. La îndemnul dascălilor pleacă şi studiază în Franţa, la Sorbona şi College de France între 1904 şi 1907.

   Se reîntoarce în ţară în anul 1907, fiind numit profesor definitiv la Râmnicu Vâlcea, iar în anul 1908 întemeiază la Liceul Alexandru Lahovari „Ateneul de conferinţe şi producţiuni artistice”.

Pentru meritele sale, Ministerul Învăţământului l-a promovat mai întâi inspector pentru învăţământul secundar, iar între 1 septembrie 1927-1 noiembrie 1927 a ocupat funcţia de inspector general al învăţământului secundar, când a demisionat din cauza unor nereguli semnalate de el şi care n-au fost soluţionate corespunzător.

    În anul 1929, obţine la Universitatea din Iaşi, doctoratul în litere cu menţiunea Cum Laude.

Pe perioada cât a fost director al Liceului Alexandru Lahovari, printre alte activităţi ale sale, amintim: a îmbogăţit cu noutăţi editoriale biblioteca şi pinacoteca acestuia, a dotat cu materiale laboratorul, a introdus asistenţa medicală în şcoală, a creat postul de supraveghetor de ordine, a aşezat la intrare o placă de marmură cu profesorii şi elevii morţi în războiul pentru întregirea neamului.

    La plecarea sa în 1929 de aici a predat suma de 1546750 lei proveniţi din diverse contribuţii, care au ajutat la construirea noii clădiri a liceului.

   Pentru munca desfăşurată a fost distins cu numeroase ordine şi medalii dintre care amintim: Răsplata pentru învăţământ, pentru merite didactice cls. a II-a, Medalia bărbăţie şi credinţă cls. I-a, Coroana României în grad de Cavaler, Steaua României în grad de ofiţer, Răsplata muncii pentru 25 de ani în serviciul statului precum şi cele din timpul războiului.

***

Muzeul Judetean Valcea

Exponatul lunii: Bondarul de pământ (Bombus terrestris)

Complexul Muzeal Ion Borcea

Bacau

aprilie 2016

   Bondarul de pământ este o specie mare de bondar întâlnită în zona temperată a Europei şi Asiei. Datorită calităţilor de bun polenizator, bondarul de pământ a fost introdus în Australia, Noua Zeelandă, Japonia şi Mexic. Importul lui este interzis în U.S.A. şi Canada, unde este considerat invaziv.

Este o specie socială care trăieşte în colonii cu până la 500 de indivizi.

   Cuiburile sunt clădite sub pământ în foste vizuini de şoareci şi conţin multe celule, sub formă de degetar, unde sunt crescute larvele şi depozitate mierea şi polenul.

   Este un polenizator eficient al unui număr mare de plante sălbatice şi cultivate. Având o capacitate mare de adaptare la condiţii climatice vitrege, bondarul de pământ este activ şi în zile cu cer acoperit şi temperaturi de sub 10°C, când albina meliferă nu părăseşte stupul.

***

Complexul Muzeal Ion Borcea

Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest

Lansare de carte

Ian Buruma, Avishai Margalit

Libraria Humanitas, Cismigiu, Bucuresti

6 aprilie 2016

    Vă aşteptăm miercuri, 6 aprilie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, pentru o întâlnire cu Dan C. Mihăilescu, Sever Voinescu şi Radu Paraschivescu prilejuită de lansarea cărţii Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest a reputaţilor eseişti Ian Buruma şi Avishai Margalit, recent apărută la Editura Humanitas, în colecţia Istorie.

    "Ceea ce am numit noi «occidentalism» este portretul dezumanizant pe care i-l fac Vestului adversarii lui. În cartea de faţă, intenţionăm să analizăm acest set de prejudecăţi şi să-i urmărim rădăcinile culturale.“

    "Aversiunea sau chiar ura faţă de Occident nu sunt probleme grave în sine. Occidentalismul devine periculos abia când este cuplat la puterea politică. Atunci când sursa puterii politice este şi unica sursă de adevăr, avem de-a face cu o dictatură. Iar când ideologia dictaturii este ura faţă de Occident, ideile devin mortale.“

    "Acolo unde libertatea politică, religioasă şi de gândire s-a stabilit deja, ea trebuie apărată de duşmanii ei, cu forţa dacă este nevoie, dar şi cu convingere. În cartea de faţă nu am spus o poveste maniheistă despre două civilizaţii beligerante. Dimpotrivă, am vorbit despre contaminarea bilaterală, despre răspândirea ideilor rele. Acelaşi lucru ni se poate întâmpla şi acum, dacă vom cădea în capcana de-a răspunde cu aceeaşi monedă, de a reacţiona la islamism cu propriile noastre forme de intoleranţă.“

    Ian Buruma (n. 28 decembrie 1951, Haga) este considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali europeni contemporani. Este deţinător al Premiului Erasmus (2008) şi al Premiului Abraham Kuyper (2012). Se numără printre colaboratorii cei mai citiţi ai publicaţiilor New Yorker, New York Times şi NewYork Review of Books.

    Printre cărţile scrise se numără The Wages of Guilt: Memories of War in Germany and in Japan, A Japanese Mirror: Heroes and Villains of Japanese Culture, Voltaire’s Coconuts or Anglomania in Europe, Inventing Japan: from Empire to Economic Miracle, The Missionary and the Libertine: Love and War in East and West. La Editura Humanitas au apărut volumele Anul Zero: 1945, o istorie (2015) și Occidentalismul: războiul împotriva Occidentului. O scurtă istorie a urii față de Vest (2016, în colaborare cu Avishai Margalit).

    Avishai Margalit (n. 1939, Afula), eseist şi profesor, este licenţiat în filozofie şi economie al Universităţii Ebraice din Ierusalim. Este membru al Centrului pentru Studierea Raţionalităţii de pe lângă Universitatea Ebraică din Ierusalim. Este visiting scholar la Universitatea Harvard, visiting fellow la Wolfson College, Oxford, visiting professor la Universitatea Liberă din Berlin şi fellow la Institutul Max Planck din Berlin. În 1999 ţine cursuri de etica memoriei la Universitatea din Frankfurt. Cu începere din 1984, publică frecvent în New York Review of Books. Este laureat al Premiului Ernst Bloch, al Premiului Leopold-Lucas şi al Premiului EMET.

    Printre cărţile publicate se numără Idolatry, The Decent Society, Views in Review: Politics and Culture in the State of the Jews, The Ethics of Memory, On Compromise and Rotten Compromises.

***

Humanitas‎

Exponatului lunii: Carafa Sarreguemines.

Muzeul Judetean Teleorman

Alexandria

1 - 30 aprilie 2016

    Muzeul Judeţean Teleormanvă invită vineri, 1 aprilie a.c., ora 11:00, la deschiderea Exponatului Lunii Aprilie.

    Pentru perioada 1 – 30 aprilie 2016, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de Carafa Sarreguemines. SARREGUEMINES.

   Carafa Sarreguemines, ce face obiectul Exponatului Lunii, a fost fabricată în perioada 1900-1920 în oraşul Sarreguemines, situat în nord-estul Franţei, în regiunea Lorena pe cursul râului Sarr, oraş renumit pentru fabrica de ceramică, porţelan şi teracotă.

    Carafa este de formă conică cu toartă şi cioc. Toarta imită o creangă răsfrântă de copac. Decorul carafei înfăţişează scene de petrecere, realizate în relief, în curtea unui han, la umbra unor copaci. Personajele beau şi dansează. Uşa hanului este deschisă, de ea sprijinindu-se hangiul, iar pe frontispiciul clădirii este prezentă steaua lui David. Porţelanul exterior are culoarea verde-kaki iar partea interioară a carafei are culoarea bleu. Pe fundul carafei este inscripţionată marca Sarreguemines şi sub ea numărul 17.

  Fabrică de ceramică, porţelan şi teracotă de la Sarreguemines a fost fondată la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către Paul Geiger şi Paul Utzschneider. Activitatea a început în 1790 când s-a alăturat şi Nicolas-Henri Jacobi. Pe parcursul secolului al XIX-lea, ceramica de Sarreguemines a fascinat întreaga lume prin diversitatea şi originalitatea colecţiilor de vase decorative, fresce de perete, teracote şi alte produse de acest gen. Printre clienţii acestei fabrici s-a numărat şi Napoleon I, iar ceramica de Sarreguemines a decorat pereţii metroului din Paris. Activitatea fabricii de ceramică Sarreguemines a încetat in anul 2007.

***Muzeul Judeţean Teleorman

Jurnal Pop

Arta plastica contemporana romaneasca

Alexandru Racu - RAACU

Galeria de Arta Dana, Iasi

4 - 29 aprilie 2016

   "Fiecare epocă fabrică imagini. Fiecare imagine fabrică un mit. Mitul actual, al celebrității, al formei, al ambalajului, o estetică a banalului ce exaltă superficialul este suprapus sinelui, palpabilului, realului, în definitiv, umanului.”

    Vă așteptăm luni, 4 aprilie 2016, ora 18:00, str. Prof. Cujbă, nr. 17, la deschiderea expoziției de pictură Jurnal Pop semnată RAACU. Artistul va fi prezentat publicului de către criticul de artă Maria Bilașevschi și lect. univ. dr. Cristian Ungureanu.

    "Pe o scenă a artelor vizuale în care intenţiile plastice par adesea a pluti într-o derivă browniană, în care realitatea este recunoscută şi validată doar atunci când este reprodusă pe scară largă, Alexandru Racu nu se cantonează într-un stil facil, lucrările sale fiind o asimilare ironică a iconografiei de masă dar şi un pretext pentru semnificarea sa ca artist vizual chiar prin acele mijloace „pop” ce îşi auto-subminează în mod sistematic valoarea.

    Ce face ca imaginile artistului să devină <iconuri>? Faima evidentă a unor personaje, asamblări ingenioase ale unor imaginii inoculate în mentalul vizual drept repere ale consumerismului de tip Pop Art suprapuse propriei imagini, redusă astfel la stadiul de clișeu ori poate subtila critică ce rezultă chiar din polemică intenționată cu lumea care creează mitul iconului?

    Alexandru Racu este un observator mai degrabă decât un comentator al contemporaneității, transformând straturile de culoare cu accente hiperrealiste şi suprarealiste într-o iconografie neo-pop.

   Lucrările lui Alexandru Racu sunt prelungirea propriei sale vieţi, semnalând şi demontând convenţiile, incorporând din amalgamul culturii vizuale acele elemente ce-l fac să-şi completeze jurnalul <pop>. Captivant prin coerenţa discursului plastic, artistul trece de la parodierea pseudo-simbolurilor la dislocarea şi translatarea unor imagini clasicizate, inserând ironii fine care doar prin apropriere îşi dezvăluie conţinutul critic.” (Maria Bilașevschi)

Expoziția va fi deschisă în perioada 4-29 aprilie 2016.

***

Galeria De Arta Dana