Culele din România

România de-altădată

Casa-culă din Glogova, jud. Gorj.

Casa-culă din Glogova; intrarea în beci.

Casa-culă din Glogova; beciul.

Fosta culă din Crainici, jud. Mehedinți.

Fotografie realizată în anul 1925.

Cula din Curtișoara, jud. Gorj.

Cula din Curtișoara; vedere dinspre miazăzi.

Cula din Curtișoara; anexa de pe fațada nord.

Cula din Curtișoara; cerdacul (capătul dinspre apus).

Cula din Curtișoara; cerdacul (capătul dinspre răsărit).

Cula Greceanu din Măldărești, jud. Vîlcea; vedere dinspre sud-est.

Cula Greceanu din Măldărești; vedere dinspre nord-vest.

Cula Greceanu din Măldărești; vedere din cerdacul de la etajul II.

Cula Greceanu din Măldărești; ochi de pivniță din piatră traforată.

Cula Duca din Măldărești; jud. Vîlcea.

Cula Duca din Măldărești; cerdacul.

Cula din Zătreni, jud. Vîlcea; vedere dinspre răsărit.

Cula din Zătreni; vedere dinspre miazănoapte.

Cula din Brabova, jud. Dolj; vedere dinspre sud-est.

Cula din Brabova; vedere dinspre sud-vest.

Cula din Cernătești, jud. Dolj (în curs de restaurare) vedere dinspre răsărit.

Cula din Cernătești; vedere dinspre miazăzi.

Cula din Groșerea, jud Gorj; vedere dinspre sud-est.

Cula din Groșerea; vedere dinspre apus.

Cula din Șiiacu, jud. Gorj; înainte de restaurare.

Cula din Șiiacu, după restaurare.

Fosta culă din Lupoaia, jud. Gorj (fotografie realizată în anul 1934).

Fosta culă din Pojogeni, jud. Gorj (după o acuarelă).

Cula din Cerneți - Piatra Albă, jud. Mehedinți vedere dinspre apus

(înainte de restaurare).

Cula din Cerneți - Piatra Albă; vedere dinspre miazăzi

(înainte de restaurare).

Cula din Cerneți - Piatra Albă; scara de acces la etaj.

Cula din Broșteni, jud. Mehedinți, înainte de restaurare; vedere dinspre sud-vest. 

Cula din Broșteni, după restaurare; vedere dinspre sud-est. 

Jupîn Constantin Cuțui, ctitorul culei din Broșteni. Pictură murală

din biserica Sfinții Împărați din Broșteni.

Cula din Bujoreni, jud. Vîlcea.

Cula din Racovița, jud. Argeș.

Cula din Racovița; fereastră.

Cula din Retevoești, jud. Argeș.

Pisania culei din Retevoești,

Cula din Retevoești; arcadele interioare de la etajul I.

Cula din Retevoești; colțul de nord-vest, cu detaliu de stucatură pictată.

Cula din Cîmpul Mare (com. Dobroteasa), jud. Olt.

Fosta culă din Șuici, jud. Argeș. După un desen publicat în Arhitectura

populară românească, regiunea Pitești, Fl. Stănculescu, Al. Gheorghiu,

P. Petrescu, P. Stahl, București, 1958.

Casă țărănească de tip culă din Țtefănești, jud. Argeș.

Fosta culă din Frîsinet, jud. Teleorman (fotografie realizată în anul 1950).

Editura Meridiane, 1969.

Seria Monumentele patriei nostre.

Tiraj: 1540 exemplare.

Cu mulțumiri deosebite Dnei Dorotea Momir pentru donație.

Mistere în pictura lui Theodor Aman

Conferințele de joi 

Greta Șuteu 

Muzeul Municipiului București 

25 octombrie 2018

    Muzeul Municipiului București vă invită la Palatul Suțu (Bd I. C. Brătianu, nr. 2), la conferința de joi, 25 octombrie, ora 18:30, susținută de Greta Șuteu, muzeograf, cu tema: Mistere în pictura lui Theodor Aman.

    "Imaginea poate fi de cele mai multe ori mai uşor de înţeles decât textul scris, dar există situaţii în care descriptivismul ca metodă de comunicare cu rezultat imediat este dublat de concept. Aceasta este, în general, o caracteristică a marilor maeştri, indiferent de epocă sau stil. Opera lor clamează lecturi succesive, interpretări în trepte, cu treceri de la un nivel inferior la un nivel superior – parcurs obligatoriu pentru a avea acces la ideile ascunse dincolo de imaginea perfectă sau mulţumitoare la prima vedere. Satisfacţia profundă a receptorului operei de artă se manifestă cu adevărat abia după parcurgerea traseului sinuos al interpretării, fie el total sau parţial.

    Theodor Aman este unul dintre artiştii la care doar întâlnirea cu imaginea poate fi satisfăcătoare, dar receptorul care rămâne la acest nivel va fi văduvit de pătrunderea într-un univers fabulos, într-o lume aflată dincolo de vizibil, în care ideile ascunse implică direct interpretarea privitorului, făcându-l părtaş la desluşirea unor poveşti enigmatice, inaccesibile unui receptor grăbit.

    În parcursul său dinspre opera descriptivă spre opera cu concept, Aman foloseşte procedee revoluţionare, de la negativul fotografic şi perspectiva inversă, la modalităţi de expresie surprinzătoare, precum non – finito sau increato (non creato), provocând privitorul să depăşească epicul imediat pentru a accede la nivelul mesajelor ascunse – cele care construiesc lumea subtilă a capodoperei.

    Vom încerca să pătrundem împreună în această lume, printre portrete misterioase, care aşteaptă să-şi dezvăluie povestea şi compoziţii sofisticate, care vieţuiesc undeva, între lumea materială şi cea spirituală, dizolvând certitudinile percepţiei de suprafaţă şi construind universul surprinzător al maestrului Aman” – Greta Șuteu, muzeograf, Muzeul Theodor Aman, parte din Muzeul Municipiului București.

   Intrare - 10 lei. Biletele se pot cumpăra în ziua conferinței, de la standul de bilete al Palatului Suțu.

***Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu‎Conferința de joi: Mistere în pictura lui Theodor Aman

Marea Unire la Centenar

Prezențe românești peste hotare 

Accademia di Romania, Roma, Italia 

18 octombrie 2018

***Accademia di Romania

Pe simezele Capitalei - Memoria privirii

Arta plastică contemporană românească 

Florin Șuțu 

Academia de Studii Economice, București 

15 octombrie - 29 noiembrie 2018

***Gabriel Niculescu

Omul care vedea dincolo de chipuri

Lansare de carte 

Eric-Emmanuel Schmitt 

Librăria Humanitas, Cișmigiu, București 

24 octombrie 2018

   Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 24 octombrie, ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr. 38) la o întâlnire cu scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt, prilejuită de lansarea romanului Omul care vedea dincolo de chipuri, apărut în seria de autor dedicată scriitorului, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Lilianei Donose Samuelsson. 

   La lansare vor participa, alături de Eric-Emmanuel Schmitt, scriitorii și jurnaliștii Ioana Bâldea Constantinescu și Cristian Pătrășconiu. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Evenimentul va fi urmat de o sesiune de autografe.

   Romanul Omul care vedea dincolo de chipuri, apărut recent în seria de autor Eric-Emmanuel Schmitt, la Editura Humanitas Fiction, este povestea lui Augustin, un tânăr jurnalist stagiar care, trăind la limita subzistenței, supraviețuiește unui atentat terorist din Charleroi. Pentru poliție, el devine un martor prețios. Când îi pun întrebări, oamenii legii nu bănuiesc însă că timidul Augustin are un dar care îi permite să vadă dincolo de limitele percepției și deducției dintr-o anchetă. Ajutat de vocile unor prezențe inefabile, protagonistul pornește pe un drum la capătul căruia va reuși să afle răspunsuri la marile întrebări neliniștitoare și să devină un adevărat erou.

     Celebrul scriitor și dramaturg Eric-Emmanuel Schmitt se va afla la București, în perioada 24–26 octombrie, la invitația Editurii Humanitas Fiction și a Festivalului Național de Teatru (FNT), cu prilejul premierei spectacolului Copilul lui Noe (adaptare a romanului omonim, acum într-o nouă ediție, în traducerea Ilenei Cantuniari) și a lansării celui mai recent roman al său, Omul care vedea dincolo de chipuri.

Accesul este gratuit în baza unei rezervări prin eventbook.

***Humanitas Fiction‎Eric-Emmanuel Schmitt la București.Lansare de carte