La inaugurare...

 

Muzeul Colectivizării din România 

Comuna Tămășeni 

4 noiembrie 2020

   Filmul acestui eveniment își prezintă primele 3 episoade ale sezonului inaugural : camerele Cote, Casa și Pământul.

   Asociația Memorialul Colectivizării din România organizează vernisajul de lansare a Muzeului Colectivizării din România care va consta, începând cu ora 17:00, dintr-o conferință de presă și un tur ghidat oferit de către inițiatorii, curatorii, autorii și partenerii proiectului.

   Muzeul se va construi în etape circumscrise proiectului amplu și original de realizare a primului Muzeu al Colectivizării din România, în com. Tămășeni, jud. Neamț. Tematica muzeului se structurează pe 18 spații distincte (camere ale celor două case ce descriu o gospodărie tradițională, spații anexă, spații exterioare), fiecărui spațiu fiindu-i dedicată o temă specifică. Printre celelalte teme ce vor fi abordate, alături de cele 3 pe care le deschidem, menționăm: Pâine, Furie și Revoltă, Destinul, Miliția, Agitatorii, Ascunzătoarea, Rezistența, Omul Nou, Carne și Vin, Apă, Gaz, Unelte agricole.

   Curatorii și arhitecții muzeului îl văd ca un proiect de valorificare a colecției, surselor, documentelor și mărturiilor de arhivă audio-video despre drama oamenilor trecuți prin colectivizare, folosind obiecte-simbol, instalații interactive și forme de exprimare unde povestea este pusă într-un decor scenografic extrem de puternic ca mesaj și semnificație.

    Gazdele evenimentului sunt: Iulian Bulai, inițiatorul proiectului, Constantin Goagea, arhitect și curator, Ovidiu Albert, partener prin Asociația Mușatinii Roman.

    Finanțatorii primelor camere ale muzeului: Administrația Fondului Cultural Național - AFCN, Hanns Seidel Stiftung, Friedrich Nauman Foundation For Freedom și Konrad Adenauer Stiftung.

***Muzeul Colectivizării din România

 

"printre cei mai importanţi fotografi transilvăneni ai secolului trecut"

 

Imortalizînd clipa 

Emil Fischer, Iosif (Jozef) Fischer

Joc din Blaj - Emil Fischer, 1939.

Interviu publicat în Revista Fotografia, Nr. 149. Septembrie - octombrie 1982.

Despre frații Fischer mai găsiți informații și aici:

Expoziţia „Dincolo de dispariţie“ – Din moştenirea fraţilor ...

...sau aici:

Vernisaj expoziţie fotografii Joseph şi Emil Fischer ...

Pe simezele Capitalei - Niciodată nu va fi ultima dată

 

Arta plastică contemporană românească 

Gabriela Culic 

Elite Art Gallery, București

10 noiembrie - 4 decembrie 2020

    În perioada 10 noiembrie - 4 decembrie 2020, Elite Art Gallery găzduiește expoziția personală a artistei Gabriela Culic, intitulată Niciodată nu va fi ultima dată. Expoziția va fi deschisă publicului începând de marți, 10 noiembrie, ora 11:00, cu respectarea tuturor prevederilor care se impun în starea de alertă.

    Concentrată pe căutări și reflecții tatonate în decursul anilor pe tema lupului, seria lucrărilor de pictură din acest demers prezintă publicului perspective elaborate pe seama subiectului cu încărcătură simbolică. Alături de tema Lupilor în expoziție sunt alăturate și lucrări din seria Breath, subiect predilect în ceea ce o privește pe autoare.

***Elite Art Gallery

 

Un muzeu unic în lume - la trei ani de existență

 

Muzeul Romanței 

Târgoviște

    "Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național Crizantema de Aur. Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Muzeului Romanței - unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care s-a semnat actul de naștere al Festivalului Național Crizantema de Aur în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Muzeul Romanței este onorat de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui unic muzeu în România”. (dr. Teodor Vasiliu)

***

Exponatul lunii Octombrie

 

Muzeul Mitropoliei Clujului

octombrie 2020

Dragi prieteni ai Muzeului Mitropoliei Clujului,

    Exponatul lunii Octombrie este icoana Maica Domnului Panakranta. Pictată în anul 1845, ea provine cel mai probabil din biserica de la Petea (județul Cluj). Având dimensiunile de 67/50 cm, (inclusiv rama), icoana este realizată de un pictor încă necunoscut (aceluiași autor aparținându-i icoana „soră” Deisis din colecția muzeului nostru, dar și alte două icoane păstrate în colecția Szocs) într-un atelier din sudul Transilvaniei.

    Icoana Maica Domnului Panakranta constituie unul dintre tipurile iconografice ale Maicii Domnului (Milostivă) reprezentată pe tron. Pictată pe sticlă realizată manual, icoana este împărțită în două registre.

    În registrul superior, Maica Domnului este redată semiprofil, înveșmântată cu un maforion roșu, iar sub maforion, o tunică albastră, cu mânecuțe cărămizii-aurii. Ea îl poartă pe Iisus-Copil pe brațul stâng, iar în mâna dreaptă, ea are un sceptru. Pruncul este înveșmântat într-un hiton alb-gri și un himation roșu-cărămiziu. El binecuvintează cu mâna dreaptă, în timp ce susține în mâna stângă globul cruciger (alături de sceptru și coroană, globul cruciger este unul dintre simbolurile regale/imperiale). Chipul Pruncului este încadrat într-un nimb crucifer. El exprimă o atitudine hieratică și austeră. În plan secund, sunt redați Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, stând în picioare, înaripați, cu îmbrăcămintea în aceleași nuanțe, încadrând-o pe Maica Domnului cu Pruncul. Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în partea dreaptă, el ținând în mâna dreaptă sabia de foc și în mâna stângă un glob (cu textul Cine este ca Dumnezeu). Sfântul Arhanghel Gavriil este pictat în partea stângă, având în mâini un crin și un glob (cu textul Bucură-te cea plină de dar). Deasupra Arhanghelilor găsim poziționați doi heruvimi.

   Cromatica este bine proporționată, inspirând ordine și echilibru. Valoarea carnației este realizată prin suprapunerea straturilor de culoare în ulei de la brun, folosit pentru a reda umbrele, la un roz-alb pentru luminozitate. Pictorul realizează o trecere fină între umbră și lumină, icoana prezentând interferențe bizantine și apusene.

    În registrul inferior, icoana înfățișează un peisaj monahal, imaginea mai multor mănăstiri ducând cu gândul la Sfântul Munte Athos. De altfel, acest registru cuprinde un fragment dintr-un proskynetarion pentru care s-a folosit ca model o gravură athonită din anul 1806.

    Ambele registre sunt încadrate de o ramă dublă, aurită care prezintă și ornamentație florală.  La o cercetare în amănunt a versoului icoanei pe suportul de lemn protector se poate identifica o dublă inscripție, una realizată prin scrijelire și o alta, greu descifrabilă, cu vopsea roșie. Ambele fac referire la un anume Petru Imburuș (Ambruș?), nume care apare atât incizat (scrijelit), cât și în textul scris cu roșu "a lui Petru Imburuș...".

Vă așteptăm cu drag!

***Muzeul Mitropoliei Clujului

 

Arta coloanei sonore...

 

De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 

Erica Nemescu

***Consemnare publicată în Almanah Cinema 1989. Decembrie 1988.

Târgul Moșilor de Toamnă

 

Muzul Național al Țăranului Român 

București 

30 octombrie - 1 noiembrie 2020

    În perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2020 Fundaţia Kogaion 115 organizează târgul Moșilor de Toamnă în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, Str. Monetăriei, Nr. 3. Intrarea este liberă.

    Pentru praznicul Moșilor de toamnă toți creștinii care vor să împartă pachete pentru sufletele celor adormiți sunt așteptați aici de gospodine din Bucovina, care vor coace la fața locului colaci împletiți, poale’n brâu și alivenci moldovenești. Se spune că oricine are grijă să dea de poamnă în această zi, va avea binecuvântare sănătate și noroc în lunile următoare.

    Meșteșugarii veniţi la acest eveniment expun o diversitate de ţesături și costume tradiţionale, icoane, covoare ţesute la război, măști populare,jucării din fibre naturale, obiecte din lemn sculptat, mobilier pictat in stil săsesc, vitralii, bijuterii tradiţionale, vestimentație din piele.

    Pentru a avea cămări îmbelșugate vizitatorii pot târgui dintr-o ofertă gastronomică deosebit de variată: zacuscă şi murături pe alese, prăjituri și ciocolată de casă pregătite după rețete maramureșene, plăcinte și sarailii, diferite sortimente de miere, palincă, must, fructe şi legume proaspăt culese.

   Colecționarii de antichități au ca de obicei nenumărate obiecte ce poartă farmecul vremurilor trecute.

   Nu va lipsi nici ospăţul caracteristic oricărui Târg de Moşi, cu pastramă de berbecuț la grătar, mititei, sarmale cu mămăliguță sau bulz ciobănesc.

   Vă rugăm să respectați normele de distanțare socială și să manifestați responsabilitate față de sănătatea dumneavoastră și a celorlalți.

Organizator:

Fundaţia Kogaion 115

Director de marketing – Ligia Marica

Mobil: 0722 274 803

e-mail: ligia_marica@yahoo.com

***

Recunoștință militarilor. Plăci și barete de decorații

 

Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I

București 

25 octombrie 2020 - 1 februarie 2021

    Expoziția noastră dorește, pentru prima dată, să arate vouă, celor ce ne călcați pragul chiar și în aceste vremuri, cum au purtat militarii, de-a lungul ultimilor 150 ani, decorațiile ce le-au primit ca semne ale prețuirii celor pe care i-au apărat. Exponatele noastre scoase astăzi la lumină, unele chiar pentru prima dată, sunt, așa cum spune și subtitlul expoziției, plăci și barete de decorații.

    Plăcile sunt modul în care erau purtate mai mult de trei decorații montate pe un suport pe care erau puse panglicile și de care se atașau însemnele acestora, toate într-o singură linie. Baretele sunt modul de purtare a decorațiilor la ținuta de serviciu sau campanie în care erau folosite doar panglicile decorațiilor, fără a mai avea însemnele atașate la acestea. Începând cu anul 1878 a fost oficializat portul plăcilor la ținuta de ceremonie iar tot atunci, pentru campanie, era ordonat să se poarte plăcile dar doar cu panglici, fără însemnele acestor decorații. După cum putem vedea și în obiectele alese pentru expunere, au fost create plăci speciale pentru aceasta denumite plăci de panglici.

    În anul 1912 aceste plăci au fost subțiate și au apărut primele barete de panglici care încă respectau normele plăcilor de panglici într-o singură linie. După primul război mondial, acestea au căpătat o formă mai apropiată panglicilor de decorații fiind acum așezate și pe mai multe rânduri. Plăcile de decorații, pe de altă parte, și-au păstrat forma inițială, care va rămâne astfel până la schimbarea sistemului de decorații. Totuși, de-a lungul acestei epoci au existat mai multe mici variațiuni care pot fi observate și în expoziția noastră.

    Pentru perioada socialistă am ales câteva exemple de barete de decorații cât și o singură placă de decorații. Dacă baretele au devenit specifice pentru epocă, fiind prelucrate pe material plastic, placa este un unicat ce pare a fi neoficială.

    Sperăm că expoziția noastră să vă suscite interesul și să vă facă plăcere să vedeți o parte mai puțin cunoscută a decorațiilor românești și străine, așa cum au fost purtate ele de militarii români de-a lungul timpului!

Dr. Corneliu Andonie

Dr. Emil Boboescu

***Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I"

Luxul necesar. Accesorii şi podoabe de mireasă

 

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului 

24 octombrie - decembrie 2020

    În perioada octombrie – decembrie 2020, Muzeul de Etnografie Brașov, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie al României, organizează expoziția Luxul necesar. Accesorii şi podoabe de mireasă care va putea fi vizitată începând de sâmbătă, 24 octombrie 2020, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Pţa Sfatului nr. 15.

     Expoziţia pune accent pe costume de mireasă româneşti, săseşti, ceangăieşti din toate aceste zone etnografice, o construcție vestimentară compusă dintr-o multitudine de accesorii simbolice care transmit un mesaj non-verbal. Sunt reconstituite costume din localităţile Vlădeni, Cristian, Fântâna, Apaţa, Avrig, Săcele, precum şi o scenă de nuntă din Şcheii Braşovului.

   În expoziţie sunt incluse piese vestimentare fastuoase, de influenţă balcanică, cum ar fi o piesă vestimentară purtată de mireasă din pânză de mătase brodată cu fir auriu şi paiete (sf. sec. XIX), o haină femeiască de ceremonial din postav fin decorat cu mătase, fir metallic şi mărgele colorate numită Pipiri (sf. sec. XVIII – înc. sec. XIX), precum şi un costum femeiesc din Şcheii Braşovului aparţinând familiei domnitorului Mihail Sturza (prima jum. sec. XIX).

    Vă așteptăm la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului nr. 15, de marţi până duminică, între orele 9:00-17:00.

***Muzeul de Etnografie Brasov

Pe simezele ploieștene - Salonul de Toamnă

 

Arta plastică contemporană românească 

Galeria de Artă Ploiești 

29 octombrie 2020

***Uap România Filiala Ploiești