miercuri, 17 iulie 2019

Anotimpul mireselor




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca



La izvoarele frumuseții ? (titlu provizoriu)



Dragostea - datină veche.



M. Bașta: "Da! Rolurilor de compoziție..."



Balada vîrstelor (Vistrian Roman - Mihaela Caracaș).




Îl cheamă Vistrian Roman și se spune că seamănă cu Robert Mitchum.


Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 11. Noiembrie 1968.

Pe simezele clujene - Portret




Arta plastică contemporană românească 


Kudor Duka Istvan 


Muzeul de Artă Cluj - Napoca 


18 iulie - 4 august 2019




   Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în colaborare cu Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca organizează, în perioada 18 iulie - 4 august 2019, expoziția de pictura cu titlul Portret semnata de prof. univ. dr. Kudor Duka István, cadru didactic al Departamentului Pictura din cadrul UAD Cluj-Napoca.
   Vernisajul va avea loc joi, ora 18:00, în sălile Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piața Unirii nr. 30). Expoziția va rămâne deschisa publicului spre vizitare până în data de 
4 august 2019, în intervalul orar 10:00-17:00, de miercuri până duminică inclusiv.
    Prezent pe simezele Muzeului de Arta Cluj-Napoca ca membru al Grupului celor 6+1 (Andrei Câmpan, Kudor Duka István, Aurelian Marius Piroşcă, Mihai Pop, Leonard Vartic şi Pattantyús - Ábrahám Zoltán, alături de mentorul lor prof. univ. dr. Ioan Sbârciu) atât la finalul anilor '90, cât şi în primăvara anului 2017, dar şi în expoziţii reprezentative de grup, organizate de către Departamentul Pictură al UAD Cluj-Napoca (dintre care amintim cea mai recenta expoziție, The Night Watch), Kudor Duka István se află la prima sa expoziţie personală în binecunoscuta instituție muzeală de la Cluj.
   Constanta sa preocupare pentru portret şi autoportret constituie tema acestei expoziţii, prin care Kudor Duka István se prezintă publicului iubitor de artă, radiografiind, în acelaşi timp, şi sufletul uman, precum şi sentimentele degajate de aceste creaţii picturale pregătite special pentru evenimentul de la Muzeul de Arta Cluj-Napoca.
   "Lucrările artistului, spune Márton Evelin, oricare dintre ele sunt bucăți din opera sa. Temele și modurile de reprezentare a acestora se pot schimba în timp, dar notele de stil rămân neschimbate. Pentru cei care se ocupă de artă, un aspect important este să cunoască întreaga operă a artistului cercetat, perioadele sale, stilul său, notele de stil specifice. Dar lângă aceste cunoștințe este nevoie și de sentiment, atașament față de artist, de sufletul lui, miezul lui. Caracteristica fundamentală și comună a artelor este faptul că trezesc sentimente, și prin trăirea lor se nasc idei și întrebări". Si criticul continua: "Urmele noastre rămân pe pămînt și deja și în cer. Dar nu putem ști cât vor mai exista după ce pierim. Carpe diem! – auzim de peste tot îndemnul. Omul însă nu poate trăi doar în prezent. Ne definește și trecutul nostru, iar faptele noastre de astăzi vor influența viitorul. Ne uităm la tablourile acestei expoziții, și gândim fiecare în felul nostru. Pentru mine această expoziție este ca ”sufletul-Duka”: simplu, dar complicat, inteligibil și misterios".
Vă așteptăm cu drag la eveniment!
11 hrs 
 

Șoimăritul – pasiune și artă




Grafică, pictută, modelaj


Dorin Cărăbeț 


Muzeul Civilizației Dacice și Romane, Deva 


17 - 31 iulie 2019




   Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva,  sub egida Consiliului Județean Hunedoara și în colaborare cu Asociația Șoimarilor Români - Peregrinus, organizează expoziția de fotografie: Șoimăritul – pasiune și artă.
    Expoziția aduce în atenția publicului vizitator o artă de vânătoare străveche considerată a fi "una dintre cele mai frumoase îndeletniciri de pe pământ”, așa cum spuneau anticii. Vânătoarea cu păsări de pradă reprezintă o tradiție multiseculară românească atestată prin diverse documente ale vremurilor. Șoimul a fost întotdeauna considerat ca un simbol al libertății, puterii și mândriei, iar legătura lui cu omul s-a transformat în decursul timpului într-o emblemă. Șoimăritul este o îndeletnicire multidisciplinară, cunoștințele adepților acestei arte de vânătoare cuprinzând domenii precum pielăritul, ornitologia, cunoașterea naturii, precum și o doză inevitabilă de sensibilitate. Lucrările prezentate în această expoziție încearcă, prin intermediul actului artistic, să surprindă cel puțin patru dintre laturile domeniului: ornitologia, șoimăritul ca și tradiție istorică, ca și actualitate și totodată estetică, menționează biologul Dorin Cărăbeț, organizatorul și curatorul expoziției.
   Vor fi prezentate publicului și diverse obiecte ce sunt parte din arsenalul și rutina zilnică a șoimarului modern.
    Expoziția va putea fi vizitată până în data de 31 iulie 2019, de marți până duminică, de la orele 10:00-18:00.
Vă așteptăm cu drag!
Un pic confuz comunicatul, raportat la afiș. 
Nu văd unde este vorba despre o expoziție de fotografie...

Baladă pentru Măriuca




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca







Ea nu ține să semene cu B.B.








Fruntașul Ilie (Ion Caramitru) în visul Măriucăi.




Articol publicat în Revista Cinema, Nr. 11. Noiembrie 1968.




Articol publicat în Revista România literară, Nr. 52, de joi, 25 decembrie 1969.

Pe simezele ploieștene - Flori din poezia sufletului




Arta plastică contemporană românească 


Elena Marin 


Muzeul Memorial Nichita Stănescu, Ploiești 


20 iulie - 10 august 2019





Parcurile din estul Clujului




Expoziție de fotografie 


Ingeborg-Marta Bogdan 


Centrul de Cultură Urbană Turnul Croitorilor, Cluj - Napoca


19 - 24 iulie 2019





Hermeneutica Genezei




Lansare de carte 


Gabriel Kelemen 


Muzeul de Artă Ploiești 


19 iulie 2019





Ziua Cetății Singidava




Cugir 


prima ediție, 20 iulie 2019




    Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural Cugir organizează sâmbătă, 20 iulie  2019,  Ziua Cetății Singidava, primul eveniment de reconstituire istorică, pe platoul Cetate, locul unde istoria este la ea acasă.
    Evenimentul începe la ora 13:00, prin deschiderea taberelor și atelierelor meșteșugărești, în prezența Dacii Singidavei și Garda Apulum. De la ora 18:00, se desfășoară un tur ghidat la Mormântul princiar iar de la ora 19:30 vor avea loc prezentări și demonstrații de tehnică militară daco – romană.
   Programul continua (de la ora 20:00), cu Dansuri antice  –  Ielele Singidavei, cu luptele de gladiatori (Luduș Apulensis) și cu "marea bătălie între daci și romani”.  Manifestarea se încheie la ora 21:30 cu Rugul lui Zamolxe.
   Singidava este o cetate dacică situată pe dealul Cetate din zona orașului Cugir, pe culoarul Mureșului. Încă din 1868, pe acest loc s-a descoperit un tezaur compus din sute de monede de argint. Singidava este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în Îndreptarul geografic, ca unul dintre "cele mai strălucite oraşe din Dacia“.
   În 1955 s-a găsit un alt tezaur, alcătuit dintr-un mare număr de monede greco-macedonene şi dacice (cca 2000 de piese).
   Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală.
  Istoricul Vasile Pârvan presupunea că la Cugir a existat un centru metalurgic dacic la fel ca la Sibişel şi Grădiştea de Munte, mărturie fiind şi locul numit Piatra Pleşii, de unde se extrăgea piatra de var, dar cel mai incontestabil fapt este tradiţia păstrată până în timpurile noastre, când la Cugir a prins viaţă cea mai mare Uzină Metalurgică din ţară.
   Abia primele săpături din anul 1977 au oferit certitudini de un enorm interes, prin descoperirea necropolei cetăţii dacice. Cel mai spectaculos s-a dovedit a fi aşa-numitului “mormânt princiar”, ce a aparţinut unui tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur.
   Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Hristos. În aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint.

Acorduri cromatice




Arta plastică contemporană românească 


Complexul Muzeal Arad 


21 iulie - 10 septembrie 2019





Artă și ceremonial la mesele regale




Muzeul Casa Mureșenilor 


Brașov 


18 iulie - 7 septembrie 2019





   Să fii invitat la masa regelui era o onoare de care se bucurau foarte puțini aleși. Atât prezența regelui și a celorlalți membri ai familiei regale cât și eticheta care trebuia respectată la mesele casei regale lăsau amintiri de neșters în memoria invitaților.


   Astăzi prin intermediul unei expoziții putem să vedem o mică parte din ceea ce înseamna o masă regală. Eleganța veselei precum și protocolul strict după care era aranjată aceasta pe masă ne oferă prilejul de a înțelege importanța socială a mesei regale.
   În perioada 18 iulie - 7 septembrie 2019 va fi deschisă la Muzeul Casa Mureșenilor expoziția Artă și ceremonial la mesele regale.

Columna




De pe ecranele cinematografelor de-odinioară 


Cinemateca





Actrița franceză Marie-Jose Nat, interpretă a rolului Meda - fiica lui Decebal -
din filmul Dacii. Foto: A. Mihailopol.
Revista Femeia, nr. 2. Februarie 1967.


Antonella Lualdi.





Consemnare publicată în Revista Femeia, Nr. 8. August 1968.


Imaginea capătă pe alocuri gingășii de mărțișor (Sidonia Manolache și Florin Piersic).



O privire scrutînd viitorul (Amza Pellea).





Nume de rezonanță ale unei mari coproducții (Antonella Lualdi și Richard Johnson).




Ilarion Ciobanu - dacul neîngenuchiat: "A fost odată un rege, Decebal..."



Traian grav și reflexiv (Amedeo Nazzari).



Ștefan Ciobotărașu: "Credeau despre dînșii că sînt nemuritori..."







Lualdi într-un rol plin de indecizii.





Remușcarea îngăduie dialogul (Johnson).




Grupaj publicat în Revista Cinema, Nr. 11. Noiembrie 1968.


Filme care ne confirmă: Columna (Sidonia Manolache și Florin Piersic).








Articol publicat în Revista Albina, Nr. 49, de joi, 5 decembrie 1968.