De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Jules Cazaban (Teribilov) în Baia de Vl. Maiakovski. Foto M. Forester.
Articol publicat în Revista Teatrul, nr. 9. Septembrie 1958.
duminică, 14 octombrie 2018
Grația sufletului rus
Arta plastică contemporană
Elena Borisova
Centrul Rus de Știință și Cultură, București
23 octombrie 2018
***Centrul Rus de Ştiinta şi Cultura - Российский центр культуры в РумынииExpozitia de pictura "Gratia sufletului rus"
Drumul Sării – Drumul Ţării
Muzeul Județean Satu Mare
16 octombrie 2018
Pornind de la perspectiva nouă, aceea a istoriei de lungă
durată, conceptualizată de Fernand Braudel, prezenta expoziție are ca scop
reliefarea schimburilor economice într-un mediu cultural-istoric ce pare, la
prima vedere, cu mult mai puțin favorabil decât acela magistral redat de marele
istoric francez. Contextul schimburilor economice precapitaliste abordate de
expoziția Drumul Sării – Drumul Țării este unul mai dificil decât acela prezent
în Europa precapitalistă, dintr-o dublă prespectivă: include o perioadă mai
veche, devenind astfel mai dificil de reconstituit, și, totodată, se referă la
un spațiu mai opac din perspectiva naturii sărăcăcioase a surselor istorice.
Situată într-o regiune a Europei Central-Orientale,
problematica expoziției este asociată paradigmei ce o include într-un mediu mai
puțin dinamic din perspectivă economică, mediu în care capitalismul nu a atins
formele clasice din zona sa de origine, apusul continentului european.
Descoperirile arheologice recente, etalate în cadrul expoziției, asociate
informațiilor istorice reinterpretate vin să ateste o perspectivă mult mai
complexă. În regiunea ce include nordul Transilvaniei și nord-estul Câmpiei
Tisei (nord–estul Alföldului) exista un flux al schimburilor comerciale căruia
noile descoperiri arheologice îi conferă o intensitate surprinzătoare și o
durată impresionantă, de trei milenii. Dinamica acestui flux economic este atât
de puternică încât componenta sa majoră, comerțul cu sare, a ajuns să ofere la
granița de nord a Transilvaniei etimologia unor localități (Satu Mare, Zalnoc,
Sălacea, Porți, Vama, Poarta Sălajului, Dersida/Derzs-hida etc.) și chiar a
unor entități administrative (comitatele Solnocul de Mijloc și Sătmar).
Situația nu este deloc întâmplătoare deoarece izvoarele medievale atestă cu
claritate rolul major jucat de transportul și comerțul sării.
Pe suprafața județului Satu Mare se evidențiază două zone de
concentrări ale vechilor locuiri. Aceste concentrări ajung la o intensitate
uimitoare, ce arareori poate fi întâlnită pe suprafața României. Sute de sate
și cimitire îngrămădite unul în altul, tezaure ascunse sau monede pierdute,
morminte princiare și fortifcații de pămînt se înșiruie pe culoarul sătmărean
al Someșului, respectiv pe un alt culoar din zona de sud a județului, ce merge
de la Supur la Tășnad, ca apoi să străbată Valea Ierului și să tingă frontiera
de stat între Domănești și Pișcolt. Expoziția Drumul Sării - Drumul Țării,
vernisată pe 16 octombrie, ora 13:00, (Muzeul Judeţean Satu Mare, B-dul Vasile
Lucaciu nr 21), vine să dezlege această enigmă istorică și să ofere ambianța
matricei istorice în care au luat naștere un mare număr din așezările sătmărene
de azi.
Cioara vopsită
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Teatrul Satiric - Muzical Constantin Tănase
Luigi Ionescu. Foto: Click
Monografia: Teatrul de Revistă Constantin Tănase 1919-2000
de Aurel Storin.
Din rubrica Tribuna cititorului publicată în Revista Teatrul, nr. 3.
August 1956.
Expoziție de grup la Galeriile Municipiului București
Arta plastică contemporană românească
Doru Rotaru, Albin Stănescu, Ion Țarălungă
1983
Albin Stănescu.
Doru Rotaru.
Ion Țarălungă.
Articol, semnat Magda Cârneci, publicat în Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.
Tipografi bucureșteni din veacul al XVIII-lea
Patrimoniu tipărit 2.0
Daniela Lupu
Biblioteca Muzeului Municipiului București
16 octombrie 2018
Continuăm seria evenimentelor din cadrul proiectului Patrimoniu tipărit 2.0 cu un portret de tipograf: preotul Stoica Iacovici.
Răsfoind cărțile bisericești imprimate la București în prima
jumătate a secolului al XVIII-lea un nume apare frecvent: "prea cucernicul
între preoți, popa Stoica Iacovici tipograful”. Majoritatea cărților publicate
în oraș în această vreme, în limba română sau greacă, sunt tipărite de popa
Stoica Iacovici (1715-1749). Apoi mai întâlnim un alt Iacovici tipograf – Radu
(1731-1743) şi, mai târziu, un Stoicovici – Iordache (1760-1767).
Alţi doi tipografi Stoicovici apar în această vreme şi la
Episcopia Buzăului - Ioan (1743) şi Ghinea (1767-1768). Cine au fost toți
aceștia, care sunt relațiile de rudenie între ei, ce cărți au tipărit şi la ce
tipografii au fost angajați? Sunt întrebări la care se vor oferi răspunsuri pe
baza surselor documentare cercetate, în care un loc important îl ocupă cărțile
imprimate de acești tipografi. După îndelungate peregrinări, unele dintre
acestea au ajuns în fondul de carte veche al Bibliotecii Muzeului Municipiului
București.
Invitat:
Dr. Daniela Lupu, Șef serviciu Documentare, Bibliotecă,
Arhivă în cadrul Muzeului Municipiului București
Participarea este liberă, pe bază de înscriere. Vă rugăm să
trimiteți un scurt e-mail la adresa: contact@m3culture.ro.
***Catalogul tipăriturilor românești vechiTipografi bucureșteni: Popa Stoica Iacovici si familia sa
Dintre bijutierii de-odinioară
Prezențe românești peste hotare
Concursul Internațional de Bijuterie
Jablonec, Cehoslovacia
ediția a VII-a, 1983
Foto: Jizerské hory
Articol, semnat Magda Cârneci, publicat ]n Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.
Șapte Octombrie
Miercurile din Cotroceni
Vlad Zografi
La pisicul ghiftuit, București
17 octombrie 2018
Mirela Nagâț discută, în avanpremieră, cu Vlad Zografi,
despre noul său roman, Șapte Octombrie, aflat în pregătire la Editura
Humanitas.
Înscrierile la eveniment se fac la adresa de email
info@lapetitebouffe.ro
Interviurile Mirelei Nagâț sunt în primul rând conversații
plăcute. Te trezești, în același timp, știind că în spatele lor se adună și se
topesc ore și zile de documentare și toată concentrarea unui cititor atent și a
unui privitor priceput. Iar efectul este întotdeauna o curiozitate care se
transmite.
În întâlnirile bilunare din sufrageria noastră culturală se
dezvăluie, uneori, noutăți absolute. Alteori vor fi întoarceri asupra unor
subiecte importante din lumea culturală. Mirela Nagâț și invitații ei vă
poftesc să vă petreceți, de două ori pe lună, o miercuri în Cotroceni.
Mitică Popescu
De pe scenele teatrului românesc de-odinioară
Trupa Casei de Cultură a Studenților Grigore Preoteasa
Ilustrată din colecția personală.
Articol (Instantaneu marin) publicat în Revista Teatrul, nr. 9.
Septembrie 1958.
ARTIS - Salonul Artiștilor Plastici din România Filiala Iași
Arta plastică contemporană românească
Iași
10 - 30 octombrie 2018
Din Țara Lalelelor- "o pictoriță de coloratură expresionistă"
Lumea și noi
Margaretha van Boetzelar
Sala Arghezi, București
1983
Articol, semnat Olga Bușneag, publicat în Revista Arta, nr. 12.
Decembrie 1983.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)